Cum se pierd 184 milioane euro prin afacerea microciparea identității

Sistemul care a costat 184 de milioane de euro, șapte ani de implementare, mai multe amânări și nenumărate căderi în ultimii doi ani va fi eliminat. Conform unui proiect supus dezbaterii publice, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a supus dezbaterii publice un proiect de lege care elimina cardul de sănătate, această funcţionalitate fiind preluată de noul buletin de identitate, care va fi unul electronic. Ministrul de Interne, Carmen Dan, a explicat că noile buletinele electronice vor fi imposibil de falsificat, dar nu vor fi obligatorii şi nici nu vor putea fi folosite pentru a urmări cetăţenii. „Scopul pentru care am propus această iniţiativă legislativă este că acest document va oferi garanţii noi de securitate, fiind imposibil de falsificat. Au fost multe controverse. Noi ne-am asumat, prin acest proiect, simplificarea procedurii de obţinere a documentelor şi am vrut o dezbatere corectă. E un proiect important şi considerăm că uşurăm interacţiunea cu autorităţile. Se va facilita accesul cetăţenilor la datele electronice. Persoanele care din motive religioase sau de conştiinţă nu vor acest document, pot păstra cartea de identitate. Vrem să se elibereze cartea de identitate simplă sau electronică şi pentru copiii sub 14 ani. Pentru copiii sub 12 ani nu se va solicita amprentarea acestora. Persoanele nu pot fi urmărite cu acest CIP – e pasiv şi e alimentat doar atunci când se află în apropierea unui câmp electromagnetic al cititorului”, a spus ministrul într-o conferință de presă.

Înlocuirea cardului de sănătate cu cartea electronică de identitate ar fi “un pas înainte”, dar autorităţile trebuie să fie atente şi să coopteze “specialişti adevăraţi”, în aşa fel încât viitorul sistem să nu se mai blocheze, a apreciat la RFI de preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, Vasile Barbu. “Noi discutam de acest subiect încă de acum trei ani. În state europene, iată în Ungaria şi alte state s-a pornit acest demers chiar când noi am început să punem în funcţiune, să spun aşa, actualul sistem al cardului de sănătate. Ne aşteptam, bineînţeles, trebuie să ne aliniem la anumite norme europene (…). Este un pas înainte”, a precizat Barbu.

Informatizarea sistemului de sănătate, lansată în urmă cu nouă ani, a presupus sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), rețeta electronică, cardul electronic de sănătate și dosarul electronic de sănătate. În 2010 a fost semnat memorandumul pentru implementarea acestui sistem, doi ani mai târziu a fost introdus sistemul rețetei electronice, în timp ce cardul electornic și dosarul electornic de sănătate urmau să fie funcționale în 2013. Numai că s-au înregistrat mai multe amânări pe fondul unor scandaluri declanșate de fraude. SIUI a costat aproape 124 milioane de euro, sistemul rețetei electronice aproximativ 10,66 de milioane de euro, sistemul cardului electronic de sănătate a costat 19,47 de milioane de euro, sistemul dosarului electronic de sănătate
29,41 de milioane de euro. Au rezultat costuri de 184 milioane de euro, cu TVA. Acum trei ani se estima că statul a pierdut un miliarde de euro din pricina amânării punerii în practică a sistemului de carduri.

În luna februarie 2012, s-a anunțat câștigarea licitației demarate în septembrie 2011 de către HP România şi Novensys care furnizează soluţia IT destinată cardurilor de sănătate pentru 25 milioane de euro. Primul card de sănătate a fost tipărit în iulie 2013. Garanția oferită în cadrul contractului de către cele două firme a fost de un an. Cardul a devenit obligatoriu la 1 septembrie 2015 când deja garanția era expirată. După ce sistemul a fost pus în practică, a căzut de mai multe ori din cauzaă că nu exista un contract de mentenanță a acestuia, provocând astfel haos în sistemul de sănătate.

Conform unui comunicat al DNA, în perioada 2007 — 2009, între CNAS și HP România SRL au fost încheiate mai multe acte adiționale la un contract de informatizare a instituției, prin care au fost achiziționate servicii suplimentare de asistență tehnică și instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) și pentru softul care asigură planificarea resurselor (ERP) la prețuri supraevaluate, respectiv la valori de 804 euro/zi-om în cazul a două dintre actele adiționale acte și de 760/zi-om, în cazul unui alt act adițional, dintre cele care fac obiectul prezentului dosar. DNA precizează că din probele administrate a rezultat că aceste acte adiționale au fost încheiate în următoarele condiții: fără să se aplice o procedură de achiziție conform legii; CNAS a acceptat propunerile SC HP România fără o analiză proprie a necesarului și a prețului ofertat, fără o negociere reală și fără o fundamentare a tarifului din partea furnizorului; ofertele firmei nu au fost analizate în cadrul Comisiei de negociere/ de analiză și evaluare tehnico-economică de optimizare a SIUI; aceste servicii au fost subcontractate până la prestatorii direcți, la prețuri din ce în ce mai mici, astfel încât pentru serviciile efectiv efectuate prestatorii au încasat cel mult 200 de euro/zi-om. „Se estimează că, prin contractarea, presupus nelegală, a serviciilor adiționale, a fost creat un prejudiciu de 16.847.405,96 euro inclusiv TVA (reprezentând diferența între valoarea serviciilor facturate de SC HP România SRL și costul real al acestor servicii de 200 euro/zi-om), bani care ar fi fost plătiți de CNAS în mod nelegal. Referitor la persoanele responsabile pentru crearea acestui prejudiciu, din actele efectuate de procurori a rezultat că acestea sunt, pe de o parte, angajații CNAS care au semnat aceste acte adiționale și, pe de altă parte, societatea HP România SRL care, în oferta sa adresată CNAS, a solicitat un preț supraevaluat și nefundamentat”, spun procurorii.

Despre Cristian Cretu Articolele 272
Author