Curtea de Justiție a UE aprobă amnistia separatiștilor catalani. Artizanul mișcării de secesiune din 2017, în continuare în exil

„Dreptul Uniunii nu se opune acestei legi de amnistie”, care a divizat profund populaţia spaniolă, a arătat CJUE într-un comunicat, considerând că aceasta „(viza) reducerea tensiunilor instituţionale şi politice, precum şi facilitarea unui scenariu de reconciliere”, notează News.ro, care citează AFP.

În schimbul sprijinului său, confirmat în noiembrie 2023, partidul Junts al liderului separatist Carles Puigdemont, obţinuse de la socialişti angajamentul de a supune la vot în Parlament această lege de amnistie pentru liderii şi militanţii săi urmăriţi penal pentru implicarea lor în tentativa de secesiune.

Carles Puigdemont, în continuare în exil

Acuzat de justiţia spaniolă în 2018 pentru rolul său în această tentativă, Puigdemont însuşi, care prezida guvernul regional al Cataloniei, a fugit din Spania şi trăieşte de atunci în exil în Belgia.

În hotărârea pronunţată joi, CJUE a considerat, de asemenea, că amnistia decretată în 2024 de Pedro Sánchez şi care urma să-l vizeze în primul rând pe Carles Puigdemont nu aduce atingere „intereselor financiare ale Uniunii Europene”, contrar celor afirmate de judecătorii spanioli.

Curtea Supremă spaniolă refuzase, într-adevăr, să aplice măsura de amnistie liderului separatist acuzat de „deturnare de fonduri”.

Aproximativ 400 de persoane au putut beneficia de această amnistie, dar Carles Puigdemont rămâne, la rândul său, vizat de un mandat de arestare în Spania din cauza refuzului amnistierii sale în ceea ce priveşte deturnarea de fonduri. El aşteaptă o decizie a Curţii Constituţionale în această privinţă.

Tentativa de secesiune din 2017

Pe 1 octombrie 2017, guvernul regional condus de Carles Puigdemont a organizat un referendum de independență, deși acesta fusese declarat ilegal de justiția spaniolă.

Votul a fost marcat de intervenția dură a poliției spaniole, iar imaginile cu violențele au făcut înconjurul lumii. La câteva săptămâni după referendum, parlamentul catalan a declarat unilateral independența, iar guvernul de la Madrid a reacționat imediat prin demiterea executivului regional și preluarea controlului direct asupra autonomiei.

Mai mulți lideri pro-independență au fugit din Spania sau au ajuns în arest, iar nouă dintre ei au fost condamnați ulterior la pedepse cu închisoarea pentru rolul lor în tentativa de secesiune. Criza a rămas una dintre cele mai grave din Spania post-Franco și a continuat să producă efecte politice ani mai târziu, inclusiv dezbateri despre grațiere și amnistie.

Citește și

Podul Morandi: 43 de morți, opt ani de anchete și o condamnare