Curtea de Justiție a UE a „sancționat”, din nou, România pentru invocarea prescripției în dosarele penale

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat cea de-a doua decizie (Lin II) cu privire la întreruperea cursului prescripției în România. Timp de mai mulți ani, sistemul judiciar din România și cel european s-au aflat în conflict pe această temă.

După pronunțarea orală a hotărârii, instanța de la Luxemburg pare să fi decis faptul că prescripția nu se poate aplica faptelor aflate pe rol, ci doar celor judecate definitiv, conform G4Media.

Prima decizie pe această temă a CJUE, Lin I, a fost luată în 2023, însă, ulterior ÎCCJ a emis trei decizii prin care a exstins beneficiul prescripției și la perioada dintre 2014-2018.

Acesta este motivul pentru care CJUE a intervenit, din nou, prin care a fost generat cazul Lin II.

Ulterior pronunțării deciziei Lin II, CJUE a emis un comunicat în care constată, practic faptul că abordarea ÎCCJ privind prescripția nu este conformă cu dreptul Uniunii Europene.

Cei mai cunoscuți politicieni ale căror dosare au fost închise prin prescripția faptelor

Dosarele închise de justiția din România prin prescripție implică nume sonore de politicieni, care au deținut unele din cele mai înalte funcții publice.

Fostul prim-ministru, Liviu Dragnea, a fost acuzat, în Dosarul „Tel Drum”, de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și fraudă cu fonduri europene. Procesul penal a fost închis, fiind invocată împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale.

Elena Udrea, fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului a fost acuzată, în Dosarul Hidroelectrica de trafic de influență și spălare de bani (inclusiv de primirea unei mite în valoare de 4,7 milioane de dolari). ÎCCJ a decis încetarea procesului penal invocând prescripția.

Un al doilea dosar în care a fost achitată a fost Dosarul finanțării campaniei electorale din 2009. Inițial, Elena Udrea primise o condamnare de 8 ani de închisoare, în prima instanță, dar decizia a fost, ulterior, anlată, în faza de apel, invocându-se, din nou, prescripția faptelor.

Darius Vâlcov, fost Ministru al Finanțelor și pimar al Slatinei, fusese condamnat, în primă instanță, la 6 ani și 6 luni de închisoare pentru luare de mită, în vremea când era primar al municipiului Slatina. Curtea de Apel Craiova a dispus încetarea procesului după constatarea prescrierii faptelor.

Robert Negoiță, primarul Sectorului 3 a fost trimis în judecată de către DNA, în Dosarul „Rosal” pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, privind prelungirea ilegală a contractului de salubritate cu firma Rosal.

Studiu de caz. Marian Vanghelie și dosarul șpăgii de 30 de milioane de euro

Fostul primar al Sectorului 5 a fost trimis în judecată de către DNA, în anul 2015, fiind acuzat de luare de mită (9 fapte), abuz în serviciu și spălare de bani. Procurorii l-au acuzat că în perioada 2006-2014 a pretins și a primit 20% din valoarea contractelor de achiziții acordate de primăria pe care o conducea firmelor controlate de omul de afaceri Marian Dumitru.

În luna mai 2021, Tribunalul București l-a condamnat, pe fond, pe Marian Vanghelie la 11 ani și 8 luni de închisoare.

Ulterior, judecarea aplului a durat atât de mult, încât a intervenit prescripția răspunderii penale. Pe 19 martie 2025, judecătorii Curții de Apel București au decis achitarea lui Marian Vanghelie pentru acuzațiile de abuz în serviciu și spălare de bani. Pentru acuzația principlă, cea de luare de mită, au încetat procesul invocând prescripția faptelor.

Astfel, fostul primat al Sectorului 5, a scăpat complet de pedeapsa cu închisoarea. Instanța a decis, pe baza aceleiași hotărâri definitive, confiscarea de bunuri mobile și imobile aflate în posesia lui Marian Vanghelie, în valoare de aproximativ 2,8 milioane de euro, ceea ce reprezintă mai puțin de 10% din valoarea prejudiciului estimat.

Procesul, în acest caz, a durat aproape 10 ani, iar în dosar s-au perindat 10 judecători. Întârzierile, cauzate de nenumărate amânări, audieri lipsă, cereri de recuzare și excepții invocate de avocați au oferit timp suficient pentru ca deciziile Curții Constituționale privind prescripția să intre în vigoare și să ștergă răspunderea penală privind faptele de care Marian Vanghelie era acuzat.

Reacția ÎCCJ la decizia CJUE

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reacţionat printr-un set de precizări în care îşi apără raţionamentul juridic. Instanţa supremă afirmă că rolul său nu este de a opune dreptul Uniunii altor standarde europene, ci de a asigura o aplicare loială, previzibilă şi coerentă a normelor juridice, potrivit News.ro.

ÎCCJ susţine că soluţia sa din 2022 nu a urmărit să ignore dreptul european, ci să aplice dreptul Uniunii prin prisma garanţiilor oferite de Carta drepturilor fundamentale şi prin raportare la nivelul de protecţie consacrat de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Din această perspectivă, instanţa supremă consideră că standardele europene nu trebuie văzute ca fiind în competiţie, ci ca parte a unui sistem juridic coerent.

Curtea Supremă mai arată că valorificarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului reprezintă o componentă normală a interpretării juridice europene şi nu o abatere de la aceasta. În viziunea ÎCCJ, dreptul european funcţionează ca un ansamblu în care dialogul dintre CJUE şi CEDO este complementar, iar aplicarea normelor trebuie făcută cu echilibru, responsabilitate şi respect pentru drepturile fundamentale.