
Negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene și programele de finanțare pentru perioada 2028-2034 avansează, iar una dintre cele mai importante teme aflate pe masa decidenților europeni este reforma Politicii Agricole Comune. Pentru România, miza este una semnificativă, în condițiile în care fondurile europene au reprezentat în ultimii ani o sursă esențială pentru modernizarea exploatațiilor agricole și dezvoltarea comunităților rurale.
Potrivit europarlamentarului PNL Dan Motreanu, viitoarea PAC trebuie să ofere fermierilor un sprijin adaptat realităților economice actuale și să țină cont de creșterea costurilor de producție care afectează întreaga agricultură europeană.
PPE cere mai mulți bani pentru sprijinirea fermierilor
Comisia Europeană propune pentru perioada 2028-2034 o alocare minimă protejată de aproximativ 300 de miliarde de euro pentru sprijinirea veniturilor fermierilor și gestionarea crizelor agricole. În opinia PPE, suma este insuficientă raportat la evoluția costurilor din ultimii ani.
„Fermierii trebuie să beneficieze de un buget care să țină cont de creșterea semnificativă a costurilor de producție din ultimii ani. Scumpirea energiei, carburanților, îngrășămintelor, produselor de protecție a plantelor și creșterea costurilor cu forța de muncă pun o presiune tot mai mare asupra fermierilor europeni și le afectează competitivitatea. De aceea, în Grupul PPE din Parlamentul European susținem majorarea finanțării pentru Pilonul I al PAC până la aproximativ 325 de miliarde de euro, pentru a asigura un sprijin mai adecvat și mai predictibil pentru fermieri în perioada 2028-2034.”
Pentru România, propunerea actuală a Comisiei Europene prevede o alocare protejată de aproximativ 16,57 miliarde de euro pentru sprijinirea veniturilor agricultorilor. Nivelul final al finanțării va fi însă stabilit după încheierea negocierilor europene. Europarlamentarul mai arată că PPE a susținut măsuri suplimentare de protecție pentru agricultura europeană în contextul acordului comercial UE-Mercosur, precum și posibilitatea utilizării mai rapide a unor fonduri europene destinate fermierilor și comunităților rurale.
Sprijin suplimentar pentru tinerii fermieri
O altă prioritate a popularilor europeni este încurajarea schimbului de generații în agricultură, în contextul în care multe exploatații agricole europene se confruntă cu dificultăți în atragerea tinerilor.
În acest sens, PPE propune ca minimum 10% din bugetul Pilonului I să fie rezervat tinerilor fermieri, peste nivelul de 6% avut în vedere inițial de Comisia Europeană.
Totodată, grupul european susține continuarea procesului de simplificare administrativă și reducerea birocrației pentru accesarea fondurilor europene, măsuri despre care estimează că vor genera economii importante atât pentru fermieri, cât și pentru administrațiile naționale.
Dezvoltarea rurală nu trebuie să depindă de schimbările politice
Una dintre cele mai importante modificări propuse de Comisia Europeană pentru viitoarea perioadă de programare vizează renunțarea la Pilonul II al PAC ca instrument distinct de finanțare pentru dezvoltarea rurală. Fondurile ar urma să fie incluse în noile Planuri Naționale și Regionale de Parteneriat, iar statele membre ar avea o libertate mai mare în stabilirea priorităților de finanțare.
Satele europene au nevoie de investiții pe termen lung
Dan Motreanu consideră că această schimbare poate crea vulnerabilități pentru comunitățile rurale. „Dezvoltarea rurală nu trebuie să depindă exclusiv de prioritățile politice ale guvernelor naționale. Satele europene au nevoie de investiții pe termen lung, de finanțare stabilă și predictibilă și de garanții clare la nivel european, indiferent de schimbările politice din fiecare stat membru.” Ca urmare a dezbaterilor din Parlamentul European, Comisia a propus ca fiecare stat membru să aloce minimum 10% din resursele relevante ale viitoarelor planuri pentru nevoile specifice zonelor rurale. Pentru România, acest mecanism ar putea însemna aproximativ 3,8 miliarde de euro destinate dezvoltării satelor în perioada 2028-2034.
Cu toate acestea, europarlamentarul român consideră că este nevoie de un pas suplimentar. „Atât eu, în calitate de raportor din umbră al PPE în Comisia pentru Dezvoltare Regională, cât și colegii din Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală susținem menținerea Pilonului II al PAC ca instrument de finanțare distinct și în perioada 2028-2034, cu un buget de aproximativ 108,25 miliarde de euro. Aceste fonduri trebuie să sprijine nu doar modernizarea exploatațiilor agricole, ci și dezvoltarea economiei rurale în ansamblu, prin investiții în infrastructura locală, susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, diversificarea activităților economice și crearea de noi locuri de muncă.” Miza acestei inițiative? Sate care să ofere oportunități comparabile cu cele din orașe/
Investițiile în mediul rural nu trebuie să se rezume la agricultură
Potrivit lui Dan Motreanu, investițiile în mediul rural nu trebuie să se rezume la agricultură. Ele trebuie să vizeze și accesul la sănătate, educație, infrastructură digitală și servicii publice moderne. Conceptul de „sate inteligente” trebuie să joace un rol central în viitoarea politică europeană pentru dezvoltare rurală.
„Obiectivul este ca oamenii din mediul rural, în special tinerii, să aibă motive reale să rămână, să investească, să își dezvolte o afacere și să își întemeieze o familie în comunitățile din care provin. Satele europene trebuie să ofere oportunități economice și condiții de viață cât mai apropiate de cele din mediul urban.”
Negocierile privind viitorul buget european și Politica Agricolă Comună sunt dificile
Europarlamentarul a ținut să subliniez că „negocierile privind viitorul buget european și Politica Agricolă Comună 2028–2034 sunt încă în desfășurare și sunt deosebit de dificile. În Parlamentul European, alături de colegii mei din PNL, Siegfried Mureșan și Daniel Buda, precum și de colegii din celelalte delegații ale Grupului PPE, susținem un buget european ambițios, care să răspundă nevoilor fermierilor și comunităților rurale.
În același timp, în cadrul Consiliului UE, ne confruntăm cu pozițiile unor state membre care solicită reducerea cheltuielilor europene sau acordarea unei priorități sporite altor domenii, precum competitivitatea, inovarea, securitatea și apărarea. Aceste diferențe de viziune complică negocierile și riscă să pună presiune asupra finanțării agriculturii și dezvoltării rurale.
Vom depune toate eforturile pentru a obține un buget cât mai consistent pentru agricultură și dezvoltare rurală, care să ofere fermierilor stabilitate și predictibilitate, să susțină investițiile și să creeze noi oportunități pentru comunitățile rurale”.