Digi TV, o poveste cu cântec

Afirmațiile lui Darius Vâlcov în legătură cu listarea pe bursă a acțiunilor Digi au provocat o adevărată furtună în mediul public. Interesul față de o televiziune privată este explicat prin faptul că trei milioane de români ar avea acțiuni la Digi, prin intermediul fondurilor de pensii (pilonul II). O lămurire în acest sens așteaptă Darius Vâlcov de la ASF. Actualul consilier al premierului Dăncilă mai cere Autorității de Supraveghere Financiară să lămurească și dacă, „Aveau voie fondurile de pensii să achiziționeze acțiuni la o companie urmărită penal?”

Iar întrebările adresate de Vâlcov către ASF nu sunt singurele care au nevoie de un răspuns. Un articol scris în Ziar de Cluj, de Stelian, atrage atenția asupra miliardarului Zoltan Teszari și asupra unor posibile manevre pe care omul de afaceri le-ar face pentru a-și deschide un nou trust de presă.„

De ce își fac Teszari și Adi Tomșa trust de presă paralel cu cel al lui Digi? Ce țeapă și-a luat Zoli de la Bendei și servicii? De ce doarme Consiliul Concurenței?

Atacul extraordinar de dur pe care Darius Vâlcov l-a declanșat săptămâna trecută la adresa RDS-RCS naște foarte multe întrebări, la care puțini se chinuie să răspundă.

Într-o postare pe pagina personală de Facebook, Darius Vâlcov a cerut acum câteva zile ASF lămuriri privind neregulile de la data listării pe bursă a acțiunilor Digi.

Darius Vâlcov susține că a cerut ASF să îi răspundă dacă la data listării valoarea contabilă a acțiunilor Digi este de 1 leu și 8 bani și că încă mai așteaptă un răspuns din partea ASF.

Vâlcov susține că la data listării, valoarea acțiunilor Digi era de 40 de lei. „În prezent, valoarea acțiunilor Digi a ajuns la 28 lei (cu 30% mai puțin) și continuă să scadă“, scrie Darius Vâlcov.

Darius Vâlcov cere să i se răspundă la următoarele întrebări, pentru corecta informare a românilor:

Este adevărat că peste 3 milioane de români au acțiuni la Digi, prin intermediul fondurilor de pensii (pilonul II)?
Este adevărat că o mare parte a banilor încasați pe acțiunile Digi s-au dus în conturile unei firme offshore din Cipru?
Este adevărat că acțiunile Digi depășesc 1,3 miliarde euro, cu mult peste valoarea activelor?
Aveau voie fondurile de pensii să achiziționeze acțiuni la o companie urmărită penal?

La DC News, Vâlcov apasă pe accelerație.

De ce este important să ascultăm cu atenție ce zice Vâlcov?

În primul rând, fiindcă discutăm despre adevăratul premier al României – așa cum îl indică pe Vâlcov sursele noastre din PSD. Venind din partea acestui om, foarte influent acum la Palatul Victoria, declarațiile trebuie altfel citite.

Și în al doilea rând, fiindcă discutăm în ultimul an despre o stranie repoziționare a intereselor lui Zoltan Teszari pe zona de media: „săgeata“ sa, clujeanul prin adopție Adrian Tomsa și singurul om de încredere rămas, a făcut în numele banilor lui Teszari importante achiziții – televiziuni (Look TV, Look Plus, Agro TV, viitoarea televiziune de business Profit.ro și recent achiziționata Prima TV) și drepturi de difuzare ale celor mai tari competiții din fotbal:

Povestea e cu atât mai interesantă cu cât toți se întreabă de ce Teszari construiește un trust paralel cu Digi, el fiind încă acționar acolo. Și nimeni nu are curajul să vorbească pe față despre asta. Vă spunem noi.

Fiindcă a pierdut controlul propriei sale creații: RDS

Da, Teszari nu mai controlează cu adevărat compania. Nu știm dacă RCS-RDS a încăput pe mâna serviciilor secrete sau e o combinație la mijloc.

O combinație de servicii secrete și oameni inflitrați, tupeu de cartier din partea lui Bendei și naivitatea pură a unui sociofob cronic pe numele său Zoltan Teszari, care s-a lasat dezbrăcat de toată puterea din companie.

În acest moment, surse din piață indică faptul că Digi 24 este la vânzare. Doar că există un anumit „caiet de sarcini”, fiindcă cel care va cumpăra trebuie agreat de zonele obscure ale serviciilor secrete.

În acest moment, discuția nu este despre Digi TV, post de televiziune care a scăzut atât de mult în audiențe, încât a fost depășit recent până și de canalul de sugari Duck TV, ci despre povestea unui take-over al RDS și a izolării aproape totale a lui Zoltan Teszari în companie.

RCS-RDS e full de datorii, abia mai respira. Vâlcov știe asta. Și știe și că are argumente foarte solide să atace liderul telecom.

Și RCS-RDS știe ca e vulnerabilă. De aceea se arată puternică, deși e slabă.

Cel mai recent comunicat al RCS-RDS ne anunța acum o săptămâna că grupul DIGI a crescut ca făt-Frumos. Unul cu picioare de lut:

Grupul Digi Communications NV anunță creșterea EBITDA cu 9 % și a veniturilor cu 5 % în semestrul I 2018 față de semestrul I 2017.

+ 9,1% EBITDA ajustată (semestrul I 2018 față de semestrul I 2017).

+ 4,8 % venituri consolidate Grup (30 iunie 2018 față de 30 iunie 2017).

+ 6% unități generatoare de venit (RGU), toate serviciile (30 iunie 2018 față de 30 iunie 2017).

+ 10 % unități generatoare de venit (RGU), servicii de telefonie mobilă (30 iunie 2018 față de 30 iunie 2017).

România se menține ca piață principală a grupului (70% din veniturile consolidate).

+7,7 % creștere abonamente televiziune prin cablu și + 9,4 % abonamente servicii Internet și date fixe (30 iunie 2018 față de 30 iunie 2017), în România.

3,15 milioane abonați televiziune prin cablu (30 iunie 2018), în România.

+ 51% unități generatoare de venit (RGU), în Spania și Italia (30 iunie 2018 față de 30 iunie 2017).

Grupul Digi Communications NV a făcut publice marți, 14 august, rezultatele financiare pentru semestrul I 2018, anunțând o creștere a veniturilor cu 4,8% în raport cu aceeași perioadă a anului trecut, de la 454 milioane EUR la 475,8 milioane EUR. EBITDA ajustată a fost de aproximativ 153 milioane EUR, în creștere cu 9,1% față de aceeași perioadă a anului 2017 (140,1 milioane EUR).

Sociofobul Teszari, „făcut“ de Bendei

Da, știm, cunoașteți cu toții porecla sa: „miliardarul fără chip”, orădeanul modest care aleargă pe aleile de la Băile Felix. Dacă în anii ’90 mai mergea această abordare antreprenorială dătătoare de PR bun în revistele de business, în 2018, cu un RDS corporatizat și listat pe bursă, lucrurile au nevoie de altă implicare.

Zoltan Teszari sufera de sociofobie. E o tulburare psihică, o anxietate socială caracterizată de teama de evaluări negative, de critica, teama de a fi respins, teama de conflicte sunt frici nejustificate în fata unor pericole inobservabile și adesea inexistente în realitatea extra-subiectivă, acestea fiind proiecții ale unor asocieri neconștientizate, ale unor situații traumatizante din trecut conexate noii experiențe sau ale unor anticipări disfuncționale (gânduri automate iraționale, supoziții neîntemeiate, raționamente eronate ce au la bază astfel de supoziții) care marchează dezadaptant psihobiografia fobicului.

Persoanele cu fobie socială se pot teme însă și de anumite aspecte concrete: să vorbească în public, să servească o cafea cu o persoană nouă, să fie supuse unui examen psihologic sau să meargă la psiholog, sa performeze în public, să utilizeze toaletele publice sau pe cele de la serviciu, să mănânce în restaurant etc.

Exact de aia Teszari a pierdut controlul RDS și a fost târât în scandalul DNA: fiindcă nu a fost acolo, fiindcă a delegat.

Dar mai e un motiv pentru care „Zoli“ agorafobul, cu o frică atavică de expunere, a ajuns o țintă: lucrurile puteau să rămână în zona sa de confort mult și bine dacă pe Teszari, ca pe orice milionar cu supralichidăți, nu-l mânca în fund să-și construiască un trust propriu de presă.

A fi proprietar de media nu este o întreprindere pentru oricine, iar Teszari și-a închipuit altceva: că el e șmecher. De prea multe ori lui Teszari i-a ieșit șmecheria cu agresivitatea în piața de cablu, preluând în forță rețele, presând antreprenori mici să vândă, jucând dur la licitații, mergând la limita dumping-ului în ofertele sale. De ce sa nu îi fi ieșit și acum, nu?

Când te bagi în media, ca patron, trebuie să știi că vei atrage atenția într-un mod cu totul diferit. Ori Teszari a rămas același cârnățar de presă care cheltuie prea mulți bani pentru imagine și degajă foarte puțin jurnalism în instituțiile de presă pe care le finanțează ca patron de presă, atacurile din partea politicului și a serviciilor secrete constituie o sursă de risc permanent, iar Teszari a gestionat asta ca un patron de provincie.

Dovada cea mai bună a slăbiciunii lui Teszari am văzut-o în momentul în care au apărut interceptările de la DNA, când, în discuțiile cu Bendei, Teszari este pur și simplu terifiat de atacurile pe care trustul Intact le-a declanșat la adresa lui, dar nu are nicio problemă să vorbească despre „Nuți“ și Băsescu.

Când ai dezvoltat un stil de viață bazat pe anonimat, pe canalele subterane, orice expunere este letală. Psihologic, Teszari nu suportă să-și vadă mecla pe sticlă sau în ziare, deși lucrul ăsta este extrem de normal când îți asumi proprietatea unui trust de presă.

Teszari opera, până la momentul scandalului DNA, într-un sistem extrem de simplu, brevetat de Cozmâncă: discuta doar cu câțiva apropiați, maximum 4, iar aceștia transmiteau mai departe directivele, fie că era vorba despre firma de cablu, televiziune sau alte afaceri. În rest, ținea relația prin telefon cu „argații“ lui. Iar aceștia, știți povestea, discutau pe telefoane secrete chiar cu șefi din DNA.

Bendei, primul trădător. Tomșa, „săgeata“ loială. Ultima.

Doi dintre „argații“ lui s-au remarcat în ultimii ani ca fiind oameni de maximă încredere: Ioan Bedeni și Adrian Tomșa. Dintre cei doi, doar Tomșa mai este alături. Bendei a deraiat de la program, devenind adevăratul șef al RDS. Dându-și seama de vulnerabilitățile de comunicare si comandă și mai ales văzând slăbiciunea lui Teszari în momentul declanșării scandalului DNA, Ioan Bendei, fost taximetrist la Brașov și cu facultatea vieții, și-a dat seama că Teszari nu este atât de puternic pe cât credea el, Bendei, ca să contracareze scandalul DNA, că nu are „ouăle“ lui Voiculescu de a se bate cu sistemul și că nici legenda aia cum că serviciile îl protejează pe „Zoli“ nu e prea adevărată.

Spre deosebire de Teszari, Bendei, despre care jurnaliștii Digi ne relatau episoade șocante în care cobora seara în halat sa vadă ce se întâmplă în redacție (avea domiciliul în sediul televiziunii) știe cele două reguli de bază în relația cu serviciile:

1. Cu serviciile nu negociezi: te supui sau te bați cu ele.

și

2. Serviciile secrete nu au foști prieteni, ci doar actuali prieteni.

Pe cale de consecință, Ioan Bendei a înțeles că are o putere imensă în RDS și practic a preluat în forță conducerea companiei. Dar să nu vă închipuiți că Bendei este o lumină a managementului. Este cu siguranță mai șmecher decât Teszari și mai dispus să se supună serviciilor ca să treacă puntea. De exemplu, să vă zicem cum s-au cunoscut: Bendei, la acea vreme taximetrist de Brașov, i-a tăiat prin anii ’90 lui Teszari niște cabluri, disperându-l.

Bendei controlează cum tot ce se întâmplă în RDS. Nu poate scăpa totalmente de Teszari, îl mai lasă sa facă chestii, dar el e căpitanul.

Iar Bendei mai știe ceva. Că despărțirea de postul DIGI 24 care i-a creat numai probleme îi va aduce liniștea și un bun settlement pentru problemele sale cu Justiția.

Dacă discutăm de SRI și interesele media ale acestui serviciu secret, lucrurile stau cum nu se poate mai prost. Realitatea TV este pe cale de a-și pierde licența din cauza datoriilor imense, povestea lansării canalului Realitatea Plus e încă o poveste, iar Digi TV este în buda audiențelor. Pe când, pe partea „stângă”, Antena 3 și România TV defilează în audiențe.

Bendei știe asta și de aceea în acest moment se supune ideii servicilor de a găsi un cumpărător „conform” pentru Digi, asigurându-se în același timp în fața eminențelor cenușii din intelligence cu surprinzătorul pact pe care RDS l-a făcut recent cu Intact, acceptând cu lejeritate ieșirea posturilor Intact din must-carry și plata din partea distribuitorilor de cablu către Intact a unor însemnate redevențe.

Este clar că Teszari e depășit de situație, de negocieri, de contacte și, ca un exilat în jungla dură a businessului, mai are un singur om de încredere pe care să se bazeze: Adrian Tomșa.

Adrian Tomșa nu este nici el o lumină în managementul de presă și nici în afaceri. Tomșa este omul care (s-)a jucat mereu, la ordin, cu banii primiți de la Teszari. A inițiat în numele său dealuri, a cumpărat rețele, a negociat preluarea de la Arpad Paszkany a drepturilor de televizare pentru Liga I și a posturilor de televiziune Look și Look Plus, a negociat cu Burci preluarea Prima. Însă nu sunt banii lui. Oricât ar insista el în cercurile de afaceri să susțină acest lucru, bazându-se pe faptul că oamenii de bun simț nu-i vor spune că știu adevărul, e la mintea cocosului: Tomsa nu are banii aia.

Combinația Teszari-Tomșa, cu acesta din urmă ca frontman, a născut un trust media care pare cu potențial, însă vrem să vă liniștim: este foarte puțin probabil că va face mare brânză în peisajul autohton.

Niciodată în trecutul lor de patroni de presă: Tomșa și Teszari nu au creat produse sustenabile și adevărate din punct de vedere jurnalistic.

Cam pe tot ce au pus mâna au dus la fundul audiențelor sau au menținut canalele într-o cruntă supraviețuire. În fapt, este foarte posibil ca ei nici să nu-și fi dorit vreodată acest acest lucru, fiindcă mentalitatea lor de cabliști nu-i lasă să vadă mai departe.

Grila RDS este compusă din tot felul de nișe: pescuit, vânătoare, filme, mai nou drepturi TV pentru sport, prin care Teszari și Tomșa își trag hălci importante de cash din abonamentul lunar al fiecărui client. Fiindcă le dețin direct sau indirect.

Da, asta este arhitectura unei grile de cablu TV: din coșul lunar al fiecărui abonat se împart diverse porții de cenți fie către canale emblematice sau cu audiență cum este Pro TV, fie spre propriile canale, deținute la vedere sau nu.

Vremurile în care Teszari arunca cu cash pentru dezvoltarea Digi au apus. Nu e sărac lipit. Și-a permis să-i mai dea lui Adi Tomșa bani pentru preluarea Prima, dar, dacă ne luăm după ce s-a întâmplat la Look TV de la preluare încoace, se observă clar că nu există o anvergură financiară pentru crearea de produse media.

Look Tv este același post provincial penibil, cu conținut submediocru. Notele înalte sunt date din când în când de oferta foarte generoasă a meciurilor de fotbal din liga națională și Champions League. Tomșa s-a obișnuit de multă vreme să lucreze cu bani virtuali. Practic, el învârte foarte multe cifre pe hârtii, cum este și cazul drepturilor de televizare, pe care le-a sindicalizat, ofertându-le atât la Telekom, cât și la UPC și RDS. Ideea de care Tomșa râdea la început – și care aparține lui Paszkany – a ajuns să fie core business-ul canalelor Look.

Paszkany a inovat distrugând pe partea de drepturi de televizare ideea de exclusivitate ca diferențiator și a avut ideea genială de a democratiza accesul audienței la meciurile de fotbal. Din păcate, fiindcă era într-o perioadă financiară nefastă, nu a putut susține proiectul și l-a vândut lui Teszari (prin off-shore-uri).

Niște întrebări

De unde vor exista bani pe viitor pentru a urca Look-urile în grilă, pentru a dezvolta la un nivel competitiv televiziunea de business?

Cum vor reuși cei doi asociați să urce Prima TV spre aerul rarefiat în care dansează solitare Pro TV, Antena 1 și Kanal D?

Cui folosește crearea acestui trust, ne putem întreba cu legitimitate, având în vedere experiența foarte proastă de la Digi 24, unde s-au cheltuit tone de bani pentru jurnalism sub radar și unde s-au practicat cenzura și autocenzura la cel mai înalt nivel?

Ce sens are atacul devastator al lui Darius Vâlcov la adresa mișmașurilor listării la bursă a RDS și cine ne poate da răspunsuri avizate dacă vorbim despre presupuse fapte penale sau nu?

Cine îl șantajează pe Bendei cu poze ale copilului său trăgând pe nas diverse „pudre” la Cardiff?

De ce Consiliul Concurenței nu investighează abuzurile de poziție dominantă performate de RCS-RDS, care este și proprietar de cablu, și arbitru al prețurilor în telekom, și proprietar de canale de televiziune, și proprietar de drepturi de televizare pe cele mai importante competiții fotbalistice din lume?

Și mai ales, de ce Consiliul Concurenței nu vede înțelegerile ilicite și total contrare concurenței corecte dintre RDS și Telekom?

PS: În piață, Adi Tomșa vehiculează bârfe de tot soiul, cum că Liviu Alexa s-ar fi „împăcat“ cu Electrogrup, insinuând înțelegeri financiare, sau faptul că aș fi fost disperat să caut să reiau relațiile cu frații Mureșan. Nici vorbă, sunt exact bârfe de coafeză, pe care unul ca Tomșa le aruncă despre oricine în Cluj, el neștiind diferența dintre informație și dumă. Liviu Alexa nu e sulfă ca alții să pice la „înțelegere“ pentru un contract de cablu, nici să distrugă pe șantaj comercial oameni precum Vali Nica, numai pentru că unii se cred șmecheri mari în piața de telecom.

PS1: De când construiește acest trust de presă, lui Tomșa i se pare că e patron de presă. Îl anunț eu, că sunt și un ziarist foarte bun, și un foarte bun patron de presă ce creează jurnalism și produse media adevărate, că nu e. E o săgeată. Deloc pe zvonuri, o să urmeze o poveste frumoasă cu Tomșa și cu felul absolut obraznic în care a încercat să confiște un eveniment sportiv la care nu a muncit nicio secundă, mușcând, ca de fiecare dată în ultimii ani, mâna indirectă a cuiva care l-a ajutat în viață. Nu punem încă poza cu Tomșa, deși avem. Îl mai lăsăm să fie o vreme săgeata fără chip a milionarului fără chip.

PS2: Apropo de servicii secrete și interesul lor bolnav pentru media, Vâlcov face astăzi (n.red. marți) alte dezvăluiri șocante:

Darius Vâlcov, consilier economic al premierului Viorica Dăncilă, susține că în anul 2015 i s-a propus, „pe linia Gușă -KGB“,să trădeze PSD și să fie premier. Fostul ministru susține că s-a dorit să fie racolat de KGB.

„În 2015 aveam oferta de a trăda PSD, de a forma o echipă din PSD, să fiu numit prim-ministru al României într-o alianță cu Vasile Blaga și o parte din PDL-ul de la vremea aceea. Mi-a fost făcută propunerea pe linia Gușă-KGB. Spun asta pentru că mi-a fost făcută de câtva ori la hotelul Majestic din Băneasa, unde au fost de față Vasile Blaga, Cozmin Gușă și fostul membru CNA Valentin Jucan. Denise Rifai a fost de multe ori acolo, precum și Rareș Bogdan, Murad, patronul hotelului și Șerban Pop. Pe linia KGB se știu relațiile pe care le-am avut cu Cozmin Gușă, că știu de vizita de la Moscova din 2009 cu Mircea Geoană. S-a dorit să fiu racolat de KGB. Am refuzat. Domnul Gușă a încercat să mă racoleze pe mine“, a spus Darius Vâlcov într-un interviu.“

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.