Davos: ordinea liberală a mai murit puțin

De la începuturile sale, în anii 1970, Forumul Economic Mondial de la Davos s-a dorit o celebrare a ordinii liberale, o oportunitate de a crea contacte între aleșii din fruntea statelor și deținătorii marelui capital (bănci, fonduri de investiții), care doreau să treacă dincolo de lumea micilor speculații financiare, către sfera de influență a vieții sociale.

Reuniunea din ianuarie 2016 a adus un cutremur: liderii politici și economici care au făcut acest pelerinaj în Alpii elvețieni s-au văzut puși în fața unei „insurecții“ împotriva ordinii economice globale pe care o propovăduiesc de decenii, după cum scrie The New York Times: referendumul pentru ieșirea Marii Britanii din UE și alegerea lui Donald Trump la Casa Albă, alături de ascensiunea curentelor eurosceptice și naționaliste în UE. Reuniunea de la Davos din 2018 a avut loc sub alte auspicii, titrează cotidianul american: „Populismul pălește, motiv de petrecere la Davos“.

Poleială globalistă peste o lume a națiunilor

Însă faptul că alegerile prezidențiale și parlamentare din Franța au fost câștigate de liberalul Emmanuel Macron și un partid de strânsură (La Republique en Marche), că administrația Trump nu a dezlănțuit încă promisul război comercial cu China, că Angela Merkel a reușit să încropească o nouă „mare coaliție“ pentru a mai continua în fruntea cancelariei de la Berlin sau că Brazilia a trecut de faza de recesiune acută, Japonia a reușit să treacă peste ieșirea SUA din Parteneriatul Transpacific și că economia mexicană crește în ciuda amenințării ieșirii SUA din Acordul Nord-American de Liber Schimb, nu sunt argumente suficiente pentru o „petrecere“ la Davos. Ca și în urmă cu un an, singurii susținători veritabili ai unei lumi fără ziduri și granițe, unde capitalul poate circula liber permanent, aducând profituri uriașe, au fost liderii marilor afaceri. Celălalt grup de participanți, pe care cade mereu lumina reflectoarelor, politicienii, nu mai împărtășesc această viziune.

„Agentul de vânzări“ Trump

Donald Trump, aflat la prima sa participare la Davos, a fost lăudat chiar și de presa critică la adresa sa pentru o frază rostită în Elveția: „America First nu înseamnă America singură“, ci America care prosperă alături de restul statelor lumii. Trump a anunțat că vrea să reia discuțiile comerciale cu statele cărora le-a întors până acum spatele (statele parte la Parteneriatul Tranpacific). Dincolo de aceste vorbe, Trump a rămas însă pe mai departe un naționalist american și un protecționist doritor să aducă investiții în SUA, cu un discurs deloc în acord cu planurile de afaceri ale „oamenilor de la Davos“.

China cu două fețe

În 2017, președintele chinez Xi Jinping a fost vedeta reuniunii de la Davos, fiind declarat campion al globalismului. De Fapt, China nu este o promotoare a globalismului, ci a mercantilismului: își dorește o lume deschisă când vine vorba să exporte, însă este o putere închisă și autarhică în ce privește companiile strategice, menținerea unui curs în mod artificial depreciat al yuanului și deschiderea către investițiile străine în China. Apoi, profiturile celei de-a doua economii mondiale sunt folosite la crearea unei armate fără rival în Asia și la capabilitățile de proiectare a forței în întreaga regiune, pentru a contra puterea americană și pe aliații ei.

„Patriotism economic“ à la Macron și Tudose

Președintele Macron a fost proclamat „campionul“ ordinii liberale la Davos 2018, pentru „proiectul său politic în egală măsură liberal și social, gândirea complexă, o a treia cale“ pentru viitorul UE, după cum scrie Le Temps. În realitate, președintele Macron este un globalist când este să aducă în Franța investiții uriașe din Qatar, însă își închide țara când este să primească mai mulți imigranți (Franța urmează îndeaproape reticentele Polonia, Ungaria și Cehia la neîndeplinirea obligației de a primi imigranți potrivit sistemului cotelor) și este un naționalist când vine vorba de afaceri strategice. Un exemplu cu bătaie și în România este cel al șantierului naval Saint Nazaire. „Liberalul“ Macron a preferat, inițial, să aplice dreptul de preempțiune al statului și să naționalizeze șantierul cu pricina (după colapsul deținătorilor coreeni de la STX) doar pentru a împiedica preluarea sa de către italienii de la Fincantieri. Or nu astfel trebuie să funcționeze lumea imaginată la Davos. O situație similară și în România, unde guvernul Tudose s-a bâlbâit luni de zile dacă să-și exercite sau nu preempțiunea pentru cumpărarea șantierului naval Mangalia de la Daewoo, doar pentru a împiedica preluarea sa de către olandezii de la Damen. O afacere de un miliard de dolari pentru compania coreeană, adică totalul datoriilor pe care le-ar fi înghițit statul roman, vinovat, de altfel, pentru faptul că a permis exportul în Coreea de Sud a tuturor profiturilor.

Merkel și mercantilismul

Alți lideri fals liberali de la Davos: premierul britanic Theresa May (în realitate un lider naționalist din punct de vedere economic și politic, autorul ruperii marelui acord politic și de liber schimb care este UE), premierul indian Narendra Modi (cel mai naționalist lider indian din istoria țării). Cât despre „lidera lumii libere“, Angela Merkel, poziția sa economica este aproape identică cu cea a Chinei lui Xi Jinping – mercatilism. În plus, pentru a ține sub control aripa conservatoare a partidului său, Merkel a devenit mult mai reticentă față de primirea imigranților, o politică căreia îi rămân fideli doar viitorii parteneri social-democrați.

Șanse, venituri și respect

Aceasta este lumea politică care s-a adunat la Davos în săptămâna ce a trecut: tot mai mulți lideri aleși pentru o agendă naționalistă, patriotică, protecționistă și mai puțin pentru promisiunea deschiderii și mai mari către economia și finanțele mondiale. „Ordinea internațională liberală este bolnavă“, titra Financial Times, și „delegații de la Davos trebuie să vadă ce e de făcut pentru a evita naufragiul.“ Ordinea liberală, instituțiile multilaterale, cooperarea în materie de securitate au definit sistemul postbelic, iar acest sistem a câștigat Războiul Rece.

Ulterior, „relevanța comunității vestice de apărare a scăzut, la fel și greutatea economică a Vestului, în special în relație cu China.“ Apoi, pe plan intern, „ordinea liberală a început să creeze impresia pierderii șanselor, veniturilor și respectului; ea poate aduce câștiguri uriașe celor care merg la Davos, însă nu și celorlalți“, scrie Financial Times. „Criza ordinii liberale este una de legitimitate și de scop social. (…) Ea se dezintegrează pentru că nu îi mai satisface pe oamenii din societățile noastre.“

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.