De ce are România printre cele mai mici prețuri la energie din UE

Cele mai recente date ale Eurostat (iulie 2016) arată că prețul energiei în România este sensibil sub media europeană, atât la gaz natural, cât și la energie electrică. Astfel, România a avut în 2015 cel mai mic preț din UE al gazului natural pentru consumatorii casnici, de 34 €/MWh, urmată de Estonia (38 €/MWh) și Bulgaria (39 €/MWh).

Pentru consumatorii industriali, cel mic preț european al gazului l-a avut în 2015 Belgia (29 €/MWh), urmată de Republica Cehă (30 €/MWh) și România (31 €/MWh). La energie electrică, România a avut în 2015 al șaselea cel mai mic preț mediu din UE pentru consumatorii casnici, de 132 €/MWh, după Bulgaria (96 €/MWh), Lituania, Republica Cehă, Estonia și Croația (131 €/MWh). Pentru consumul industrial, România a avut al treilea cel mai mic preț al energiei electrice, de 80 €/MWh, după Bulgaria și Republica Cehă (78 €/MWh), fiind urmată de Croația (93 €/MWh) și Estonia (96 €/MWh).

Puterea medie de cumpărare în România este sensibil sub media europeană. Datele din 2016 ale Eurostat arată că PIB per capita în România, la paritatea puterii de cumpărare, este de 57% din media UE, în vreme ce în Germania este de 127%, iar în Ungaria 68%.

Totodată, România are și cel mai mare grad de inegalitate în distribuția veniturilor din întreaga UE, cu un coeficient Gini de 37,4 în 2015, considerabil peste media UE de 30,9. Pentru comparație, țările scandinave membre ale UE au coeficienți Gini de 25-27, în vreme ce statele central și est-europene sunt în intervalul 28-30 – cu excepțiile Slovaciei și a Cehiei, ambele cu 24-25.

„Aceste date sugerează că România nu se confruntă atât cu o problemă structurală a prețurilor ridicate ale energiei, așa cum este cazul altor state europene, cât cu o problemă a sărăciei energetice, dată fiind ponderea de peste 25% din populație a gospodăriilor aflate în incapacitatea de a-și asigura un nivel suficient de confort termic.

De asemenea, rezultă că politica de protecție socială prin prețuri reglementate ale energiei este ineficientă și cu efect
limitat; sunt necesare mecanisme mai selective, direcționate către cei care au cu adevărat nevoie de asistența statului – iar nivelul asistenței trebuie să fie suficient pentru a asigura o protecție reală a consumatorilor vulnerabili”, se arată în proiectul de Strategie Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, pus în dezbatere publică de către Ministerul Energiei. Prețul mic al energiei este văzut ca mijloc de protecție socială și de asigurare a competitivității internaționale a produselor fabricate în România, se mai spune în document.

Sărăcia energetică

Sărăcia energetică desemnează situația gospodăriilor care nu-și pot fi încălzi locuințele la un nivel suficient și/sau nu pot acoperi cheltuielile cu alte servicii energetice de bază. Sărăcia energetică constituie o problemă socială importantă: are un impact negativ semnificativ asupra sănătății publice, este un factor de adâncire a stării sociale de sărăcie și de marginalizare socială și are efecte negative asupra eforturilor de reducere a emisiilor de GES, dat fiind consumul de regulă ineficient al energiei în astfel de gospodării.

Din punct de vedere obiectiv, sărăcia energetică caracterizează situația oricărei gospodării al cărei venit net, după scăderea costurilor cu energia, este sub nivelul național de sărăcie, iar cheltuielile cu energia sunt peste media națională. Din punct de vedere subiectiv, o gospodărie este în situație de sărăcie energetică dacă membrii ei declară că nu-și pot asigura un nivel adecvat de confort termic în sezonul rece. Rezultatele celui mai recent sondaj la nivel UE privind veniturile și condițiile de locuire (EU-SILC 2014) arată că 10,2% din populația UE se consideră incapabilă să-și asigure un nivel adecvat de încălzire.

Doar câteva state membre ale UE au legislație națională ce include conceptul de sărăcie energetică – Cipru, Franța, Marea Britanie și Slovacia – fără a exista un consens asupra definirii juridice a termenului.

Conceptele de sărăcie energetică și de consumator vulnerabil sunt înrudite, dar sunt distincte. În discursul european de politici publice, vulnerabilitatea consumatorului de energie ține de incapacitatea de a accesa servicii de furnizare a energiei, din motive diferite: dificultate în a plăti facturile, risc de întrerupere și deconectare, lipsă de informare adecvată etc (Pye, Steve et al, Energy Poverty and Vulnerable Consumers in the Energy Sector Across the EU: Analysis and Policy Measures, 2015).

Consumatorul vulnerabil este, în mod tipic, o persoană cu venituri scăzute, în vârstă și/sau cu o dizabilitate sau boală. În România sunt circa 100.000 de gospodării fără acces la rețeaua de energie electrică, cu urmări asupra nivelului de trai și a șanselor de incluziune socială a celor ce trăiesc în astfel de condiții.

Legea nr. 200/2016 a venitului minim de incluziune, „cu scopul prevenirii și combaterii sărăciei și riscului de excluziune socială”, definește în art. 6 consumatorul vulnerabil drept „clientul casnic, persoana singură sau familia care nu își poate asigura din bugetul propriu acoperirea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinței și ale cărei venituri sunt situate în limitele prevăzute de prezenta lege.” Art. 20 introduce noțiunea de supliment pentru locuire, acordat ca ajutor social în perioada sezonului rece pentru încălzirea locuinței.

Cuantumurile suplimentului pentru locuire, stipulate în art. 23 și 24, au fost utilizate în analiza cantitativă a problemei consumatorului vulnerabil și a sărăciei energetice, cu proiecții pentru 2030, plecând de la datele anului 2015. Din cele aproape 7,5 milioane de locuințe din România anului 2015 – 4,3 milioane în mediul urban și 3,2 milioane în mediul rural – o bună parte sunt încălzite doar parțial: circa 90% din cele de la țară și aproape 20% din cele de la oraș. În special pentru locuirea urbană, încălzirea parțială a locuinței ține de incapacitatea familiilor de a-și asigura nivelul necesar de confort termic, fapt corelat cu veniturile scăzute diponibile pentru plata facturilor. Venitul mediu net lunar per capita în 2015 a fost de 1.011 lei (1.190 lei în mediul urban și 802 lei în mediul rural), potrivit datelor INS. Cheltuielile cu energia, pe de altă parte, reprezintă 15% din venitul mediu net pe gospodărie (14% la oraș și 18% la țară).

Definiția sărăciei energetice utilizată în analiza cantitativă se bazează pe prevederile Legii 200/2016 privind venitul minim de incluziune (potrivit căreia o gospodărie este în situație de sărăcie energetică atunci când venitul ei este de mai puțin de 600 lei/lună), la care se adaugă un prag de costuri cu energia de 10% (utilizați pentru plata facturii de energie electrică și pentru măsuri de eficiență energetică). Legea intră în vigoare în 2018, în prezent fiind acordat un ajutor lunar pentru încălzire, pe perioada sezonului rece, pe baza unei metodologii de eligibilitate și de calcul similare. O definiție mai stringentă a sărăciei energetice decât în legislația românească adaugă încă un
procent de costuri de 10% pentru cheltuielile de transport, echipamente și combustibil pentru încălzire. Astfel, gospodăriile care au venituri sub 600 lei și care cheltuiesc mai mult de 10% pentru energie electrică și eficiență energetică, respectiv 20% pentru energiei electrică, combustibili și eficiență energetică sunt considerate ca fiind în sărăcie energetică. În Scenariul de Referință, pe baza primei definiții rezultă, pentru 2015, un număr de 675.000 gospodării în România aflate în sărăcie energetică, adică 9% din total. Numărul va scădea la 510.000 gospodării în 2020 (7%) și la 250.000 (4%) în 2050. Pe baza definiției mai stringente, rezultă pentru 2015 un număr de 1,52 milioane de gospodării în sărăcie energetică, reprezentând 20% din total. În 2030, numărul scade la 0,94 milioane (13%), iar în 2050 ajunge la 0,33 milioane (5%).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.