De ce creșterea salariului minim nu aduce „Apocalipsa” în privat. „Trebuie să ne gândim ce fel de firme sunt acelea care închid pentru că a crescut salariul cu 200-300 de lei”

Trei scenarii de lucru la Ministerul Muncii

În primul scenariu pe care îl ia în calcul Ministerul Muncii este prevăzută aplicarea formulei prevăzute de HG 35/202. Salariul minim brut garantat în plată pentru anul 2027 ar urma să fie de 4.593 de lei, prin aplicarea formulei de calcul stabilite prin HG 35/2025, potrivit Antena 3 CNN.

Într-un al doilea scenariu este prevăzută stabilirea salariului minim la 50% din câștigul salarial mediu brut. Astfel, salariul minim brut ar fi de 4.884 de lei.

Scenariul 3 presupune stabilirea salariului minim la 52% din câștigul salarial mediu brut. Asta ar însemna că salariul minim brut garantat în plată pentru anul 2027 ar ajunge la 5.079 de lei.

Deși legea precizează că salariul minim trebuie actualizat la începutul anului, încă nu este clar dacă majorarea va avea loc de la 1 ianuarie 2027 sau din iulie anul viitor.

Aproximativ 1,4 milioane de salariați care câștigă salariul minim sau venituri apropiate ar putea fi afectați de această decizie.

Într-un studiu prezentat marți, BNS a avansat o propunere de majorare a salariului minim la 4.652 de lei brut, pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare din perioada în care salariul minim a fost înghețat.

Analiștii economici critică majorarea salariului minim

Economistul Bogdan Glăvan vorbește despre o „impostură a socialiștilor” atunci când vine vorba despre salariul minim. 

„Salariul minim distruge locuri de muncă, loveşte tocmai în muncitorii vulnerabili (căci doar nu în parlamentari, în judecători, în medici sau în IT-işti). Însă socialiştii îl vor mereu mai sus, an de an.”, a declarat acesta într-o postare pe Facebook din luna octombrie.

Bogdan Glăvan continuă cu un argument de tip „strawman”, întrebându-se de ce „socialiștii” nu cer salarii minime de un milion de euro, subliniind că aceștia știu că economia ar intra „în colaps”.

Critici la adresa acestor majorări vin și din partea analistului economic Adrian Negrescu, care afirmă că această creștere este „un măr otrăvit” pe care îl primește economia.

„E un fel de măr otrăvit pe care economia îl primește, oamenii îl primesc, pentru că li se propun 200 și ceva de lei la salariu, dar, pe de altă parte, prin inflație toți acești bani se pierd prin creșterile de prețuri care vor urma.”, spune el.

Mediul de afaceri, reticent

Majorarea salarială este aspru contestată și de mediul de afaceri. IMM România solicită înghețarea salariului minim și susține că orice majorare trebuie însoțită de reduceri ale fiscalității muncii și măsuri de relansare economică.

„Vom solicita ferm, clar, menținerea salariului minim pe economie pentru anul 2027, pentru că nu e posibilă această scădere. Ne comportăm ca și cum suntem într-o economie în creștere”, a declarat Florin Jianu, președintele IMM România.

Argumentele mediului de afaceri, „infirmate empiric”

Ștefan Guga, cercetător și consultant Syndex, precizează că argumentele date împotriva creșterii salariului minim sunt infirmate empiric.

„Nu vedem această dinamică, nu există așa ceva. Asta vine dintr-o gândire teoretică extrem de rudimentară. În realitate, lucrurile sunt mult mai complicate”, afirmă Guga.

În cazul presupuselor firme care se închid din cauza creșterii salariului minim, Ștefan Guga este de părere că ar trebui să ne întrebăm dacă economia românească are nevoie de acestea.

„Trebuie să ne gândim ce fel de firme sunt acestea care închid, dau oameni afară, pentru că a crescut salariul cu 200-300 de lei. Adică ce fel de firmă este aia care nu poate acoperi costuri de genul acesta și să ne gândim dacă vrem să avem în economie asemenea firme. Răspunsul ar trebui să fie nu”, spune sociologul.

De ce pleacă de fapt firmele străine

În ceea ce privește argumentul conform căruia investitorii străini și companiile pleacă din țară din cauza majorării salariului minim, Ștefan Guga remarcă faptul că nu pleacă din acest motiv.

„Avem o problemă poate cu costurile la energie, avem o problemă cu faptul că nu reușim spre deosebire de state din zonă care au salarii mai mari decât noi să atragem investiții. Sunt alte întrebări pe care trebuie să ni le punem. 

Nu nivelul salarial, și cu siguranță nu salariul minim este problema. Și în orice caz nu vrei să atragi investiții cu un salariu minim foarte scăzut. Este absurd să vrei asta în momentul de față. Asta mergea acum 30 de ani”, spune specialistul.

Rezolvarea diferenței dintre salariul minim și costul minim de trai decent

„Avem un coș care e din ce în ce mai scump, un salariu minim care crește și el cu câteva sute de lei pe an, dar nu este suficient. Ar trebui să avem niște creșteri mult mai importante ale salariului minim ca să reducem decalajul acesta.”

Reducerea decalajului nu se poate face însă de pe o zi pe alta, amintește Ștefan Guga. „Nu poți să-l dublezi, pentru că atunci vei bulversa lucrurile, dar în mod normal ar trebui să avem o strategie pe termen lung pentru reducerea decalajului”

„Trebuie să fie un orizont de timp rezonabil. Să nu spunem că nepoții noștri vor fi plătiți măcar la un minim decent. Într-un termen de 10-15 ani să putem ajunge acolo. Asta mi se pare realist”, este de părere cercetătorul.

„De câte ori s-a pus problema creșterii salariului minim, economiștii au anunțat apocalipsa”

Andrei Mocearov, economist și profesor de economie, subliniază faptul că aceste critici nu sunt noi, însă acestea nu s-au adeverit niciodată, ori de câte ori salariul minim a crescut.

„Criticile nu sunt de ieri de azi. De 20 de ani, de când s-a pus problema creșterii salariului minim economiștii și antreprenorii au anunțat apocalipsa. În special IMM-urile. Apocalipsa nu a venit. Nu s-a întâmplat nimic. Salariul minim a crescut de multe ori”, amintește economistul Andrei Mocearov.

Acesta atrage atenția asupra modelului de afaceri problematic al firmelor din România.

„Faptul că în cazul în care crește salariul minim vor fi dați oameni afară, asta presupune că firmele din România lucrează la marjă de profit zero, pentru că această creștere presupune un efort suplimentar din partea antreprenorului, iar el nu poate să-l facă.

Pentru că nu poate asimila în marja de profit această creștere și este obligat fie să dea faliment, fie să crească prețul și să producă inflație. Ori asta este o minciună”, spune acesta.

Firmele economisesc în loc să reinvestească

Mocearov subliniază că, potrivit Eurostat, firmele nefinanciare din România au cea mai mare rată de economisire din Uniunea Europeană, de aproximativ

„Sunt și alte statistici care arată că profitul din România este cel mai mare din Europa, iar raportul din profituri și salarii este cel mai asimetric. Practic, ultima statistică arată că rata de economisire la firme este de 38%, dintre care 22% sunt investiți în economie, iar 16% nu se duc nicăieri”, spun el.

Din acest rest de 16% economisiți, firmele fie investesc la bursă, fie investesc în obiecte de lux. „În orice caz, banii aceia nu intră în economia reală”.

De ce este bună creșterea salariului minim

Economistul Andrei Mocearov precizează că există o diferență mare între coșul minim de consum decent și salariul minim, fapt confirmat și de cele mai recente date raportate în octombrie de Fundația Friedrich Ebert.

„Macroeconomic, salariile în România sunt mici și profiturile sunt mari. În momentul în care crești acest salariu minim se întâmplă două lucruri: există mai mulți bani la gospodării, iar statul pe de altă parte primește o cantitate mai mare de taxe. Astea sunt amândouă bune”, remarcă economistul.

Practic, explică Mocearov, se iau bani „de unde sunt prea mulți și zac” și se aduc la gospodării „unde sunt prea puțini”, unde rata de economisire este 0 sau chiar negativă, și la stat, unde este deficit.

„Firmele mici fac cea mai mare evaziune”

„Investitorii străini nu se agită prea tare cu salariile, pentru că firmele mari în general nu prea dau salarii. Aici se agită firmele mici, care fac și cea mai mare evaziune. 

În România, marea evaziune este făcută de micile firme, nu de marile corporații. Sunt mici, dar multe. Marile corporații fac optimizare fiscală”, precizează Andrei Mocearov.

Acesta afirmă că multe firme se închid, nu pentru că au dat faliment, ci pentru că mimează falimentul ca să poată optimiza fiscal. „Firmele, dacă într-adevăr se închid, ele se închid pentru că a scăzut puterea de cumpărare și nu mai au cui să vândă”

Românii nu-și permit un trai decent

Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România au actualizat în luna octombrie valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru anul 2026, în baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.

Astfel, pentru o persoană adultă singură, valoarea coșului este de 4407 lei pe lună, în timp ce pentru o familie de doi adulți fără copil valoarea coșului urcă la 7150 de lei.

Lucrurile se complică atunci când vine vorba despre familii cu copii. O familie formată din doi adulți și un copil ajunge la un coș minim de trai decent de 9.574 de lei, iar pentru familia de referință, formată din doi adulți și doi copii acesta ajunge până la 11.668 de lei.

Salariul minim, de două ori mai mic decât necesarul pentru un trai decent

Față de anul 2025, valoarea coșului pentru familia de referință este cu 298 de lei mai mare, iar acest lucru este cauzat de majorări ale cheltuielilor „Îmbrăcăminte și încălțăminte”, „Cheltuieli cu locuința”, „Servicii” și „Educație și cultură”.

Problema apare în privința salariului minim din România, care este clar depășit de costurile coșului de cumpărături. Dacă salariul mediu acoperă 98,3% din necesarul pentru un trai minim decent, salariul minim ajunge abia la 48,7% din necesarul pentru un trai decent.

Cum se descurcă alte state

Potrivit datelor statistice, România stă mai prost decât alte state din Europa Centrală și de Est în privința raportului dintre salariul minim și coșul minim de cumpărături pentru un trai decent.

În Polonia, de exemplu, datele IPISS arată nu doar că salariul minim acoperă costurile minime de trai, dar și depășește coșul minim de cumpărături, procentul fiind de 180%, față de 48,7% în România.

Și în Slovacia, un studiu realizat de Institutul Central-European pentru Studiul Muncii (CELSI) și de Fundația WageIndicator, cu sediul în Amsterdam, în 2026, estimează că un „salariu decent” în Slovacia ar trebui să fie în prezent de cel puțin 1.344 de euro brut pe lună. 

Prin comparație, salariul minim din această țară a crescut la 915 euro la începutul anului 2026, dar rata de acoperire a costului minim de trai este totuși de peste 68%.

Ce spun normele europene

Directiva UE 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană cere mecanisme transparente și criterii clare pentru stabilirea și actualizarea salariului minim.

Statele membre trebuie să asigure criterii de adecvare, precum puterea de cumpărare, nivelul general al salariilor, productivitatea și evoluția prețurilor, evaluarea periodică a faptului dacă salariul minim asigură un trai decent, ținând cont de costul vieții și promovarea negocierii colective, inclusiv un plan de acțiune acolo unde acoperirea negocierii colective este sub 80%.

Sindicatele susțin că lipsa unui coș minim oficial de consum îngreunează aplicarea directivei, asta deși există Legea nr. 174/2020 privind coșul minim de consum.