De ce mai au privilegii foștii președinți?

Locuință de protocol, consilieri și secretari personali, mașină, pază și protecție, indemnizație lunară și analize medicale, totul pe banii cetățenilor. De ce este nevoie ca foștii președinți să fie tratați ca supraoameni după ce li se încheie mandatul? se intreabă APADOR-CH într-o analiză amplă.

Intr-un comunicat remis cotidianul.ro, reprezentanții APADOR-CH spun:

La începutul anului 2024, publicam un articol în care prezentam lipsa totală de rezonabilitate a privilegiilor pentru foștii președinți, stabilite într-o lege ce le-a fost special dedicată, respectiv Legea nr. 406/2001. Ca urmare, solicitam abrogarea acestei legi.

A trecut un an și, ca de obicei, nu s-a întâmplat nimic. Legea privilegiilor este încă în vigoare, președintele sfidează, în continuare, pe toată lumea, iar cei sfidați se pregătesc să-i plătească președintelui, din pensiile și salariile/veniturile lor, tot felul de fantezii imobiliare și financiare pentru când nu va mai fi președinte.

Dar, această situație nedreaptă și de-a dreptul absurdă nu este un dat lăsat odată cu facerea Pământului și care nu poate dispărea decât odată cu Pământul. Este rezultatul unei legi din 2001, inventată de aparatnicii slugarnici din jurul președintelui Iliescu, pentru protejarea președintelui Iliescu. Este ceva similar cu „legea pentru o persoană” inițiată recent de PNL, dar care –în urma revoltei publice- nu a mai fost adoptată, lege prin care se urmărea obținerea unei funcții de senator pentru președintele în funcție, Iohannis, după ce nu va mai fi președinte.

Având în vedere că, de fiecare dată când s-a încheiat „domnia” unui președinte, reacția generală a fost de ușurare că am scăpat de un dăunător, apare ca lipsit de rațiune ca, și după ce am scăpat de dăunător, să-i plătim dăunătorului, din banii noștri luați cu japca de fisc, tot felul de privilegii chiar și după ce am scăpat de el.

De aceea, întrebarea care se pune în mod natural este de ce Parlamentul nu abrogă această lege a privilegiilor foștilor președinți, lege care, pur și simplu, sfidează cetățenii?

Guvernul poate abroga legea imediat, printr-o ordonanță de urgență. Dreptul la privilegii nu este un drept prevăzut în Constituție, astfel că poate fi eliminat prin ordonanță de urgență. Iar art. 101 din Constituție se referă strict la indemnizaţia şi celelalte drepturi ale Preşedintelui României, adică la drepturile unei persoane care are calitatea de președinte, care este în funcție (care exercită funcția), nu și la drepturile unui fost președinte, persoană care nu mai este în funcție și, evident, nu mai are calitatea de președinte.

Urgența pentru emiterea ordonanței de urgență prin care se abrogă legea ar putea fi lesne justificată. Doar același Guvern a emis recent o ordonanță de urgență prin care a amânat cu un an indexarea pensiilor, motivând că nu sunt bani și e urgent să se strângă cureaua și banii să fie cheltuiți chibzuit, nu „aruncați” pe indexarea pensiilor. Păi, dacă, cu neindexarea pensiilor, s-a putut, atunci pot să fie, de urgență, anulate și privilegiile foștilor președinti, care ar putea trăi și ei din pensia cuvenită – neindexată -, ar putea să stea în casa în care au stat și înainte de fi președinți, ar putea să stea și ei la coadă la doctor și să-și plătească analizele și medicamentele „gratuite”. Iar, în timpul mandatului ar trebui să se comporte și să ia deciziile în așa fel încât, după încetarea mandatului, să se poată plimba pe stradă singuri, fără să fie încadrați de o echipă de SPP-iști, care să-i ferească de „dragostea și recunoștința” poporului pentru ce au făcut când au avut puterea.

Dacă Guvernul nu vrea să abroge legea prin ordonanță de urgență (deși există urgența ca banii publici să nu mai fie azvârliți pe privilegii – mereu ni se invocă deficitul bugetar foarte mare), atunci Parlamentul poate abroga această lege, în câteva zile, în procedură de urgență. Voință politică să fie, altceva nu mai trebuie.

Nu e nevoie de un efort titanic pentru redactarea legii/ordonanței de abrogare. E suficient ca legea/ordonanța de abrogare să aibă următorul conținut:

„Articol unic. – Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român se abrogă.”

Ce privilegii au foștii președinți

În continuare, vom reda detaliile și argumentația folosite în 2024, în legătură cu abrogarea Legii 406/2001, poate, de această dată, vor citi și politicienii/parlamentarii:

La data de 10 iulie 2001, în timpul președintelui Ion Iliescu (care fusese reales, în decembrie 2000), Parlamentul, condus de Valer Dorneanu (Camera Deputaților) și Nicolae Văcăroiu (Senat), a adoptat Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român.

Potrivit art. 2 din această lege, foștii Președinți ai României beneficiază, pe durata vieții, de următoarele drepturi:

-folosinţa gratuită a unei locuinţe de protocol şi a unui spaţiu pentru organizarea cabinetului de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar, ambele atribuite cu destinaţia de reşedinţă;
-o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu;
pază şi protecţie, precum şi folosinţa gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.
-folosinţa gratuită pe o perioadă de maximum 12 luni a unei locuinţe, cu destinaţia de reşedinţă, în suprafaţă de maximum 200 mp, în perioada executării lucrărilor de reparaţii capitale la imobilul atribuit cu destinaţia de reşedinţă.
efectuarea, la cerere, a unui control medical complet anual, în cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central «Dr. Carol Davila».

După cum se vede, sunt ceva mai generoase decât privilegiile pe care le primește un fost președinte al Statelor Unite, de exemplu (americanii nu le dau și case foștilor lor și le mai și plafonează cheltuielile, or fi mai săraci decât noi, aci la porțile Orientului). Iar un exemplu și mai prost este cel al fostului președinte uruguaian, Jose Mujica.

Dar să revenim la împărații noștri. Se pune întrebarea de ce presedintele țării trebuie să primească o indemnizație specială și nu ar putea să primeasca și el doar pensie, ca toți cetățenii, pe baza contribuției sale la asigurările sociale, de-a lungul timpului? În cazul contribuției pentru pensie, poate fi luată în calcul și perioada în care a contribuit din indemnizația de președinte.

De ce să-i mai dai o locuință unuia care mai are una (sau două, sau trei, sau șase)? Avem supercetățeni? Dacă nu are în proprietate nicio locuință (ghinion!), să facă o cerere, cum fac și simplii cetățeni, să i se repartizeze una. Ce, sunt probleme, adică statul nu are grijă de cetățenii săi care nu au locuință? Exclus! De ce să-i dai cabinet de lucru, dacă acum nu mai lucrează și dacă nu a prea lucrat nici când era în funcție? De ce să-i dai consiler, de ce să-i dai secretar? Să-l consilieze despre cum să se descurce după ce nu mai e președinte? Să-i țină evidența plății facturilor? Să-i ia hainele de la curățat?

De ce să-i dai pază și protecție, dacă nu are nevoie? Dacă are nevoie, dacă se simte în pericol, poate face o solicitare la SPP, dar nu este normal să i se dea pază și protecție din oficiu, chiar dacă nu e nevoie. Doar președintele este printre românii pe care i-a reprezentat, nu printre dușmani.

De ce să-i dai autoturism, pe care să-l folosească în mod gratuit? Nu poate merge la supermarket cu autoturismul propriu sau cu taxiul?

Controlul medical ar trebui să și-l facă exact în condițiile în care și-l fac cetățenii de rând. Poate, atunci, chiar dacă e târziu, ar lua contact și cu realitățile sistemului medical de care se lovesc simplii cetățeni.

Întrebarea care se pune este dacă o astfel de lege, care presupune mari cheltuieli, mai este necesară. Dacă tot facem economii, de ce nu am face economii și prin abrogarea unei legi care face din președinți cetățeni de categoria A+, plini de privilegii?

Este adevărat că art. 101 din Constituție prevede că indemnizaţia şi celelalte drepturi ale Preşedintelui României se stabilesc prin lege. Dar, în art. 101 este vorba despre indemnizația si drepturile președintelui în funcție, nu ale unui fost președinte, adică ale unei persoane care nu mai îndeplinește funcția de președinte, care nu mai este Președintele României. Astfel că Legea 406/2001 nu se poate justifica prin existența art. 101 din Constituție.

S-ar destabiliza țara și s-ar încuraja extremismul dacă Legea 406/2001 ar fi abrogată? Dacă legea ar fi abrogată azi, nu ar fi afectați cei care au beneficiat de ea până în momentul abrogării, care ar rămâne cu dreptul câștigat. Dar, cei care nu au primit nimic până în momentul abrogări legii (de exemplu, președintele în funcție), nu vor mai primi nimic. Și nici cei de după ei.

Rămâne de văzut dacă și ce partid ar avea curajul să inițieze o procedură de abrogare a Legii 406/2001.