De ce murdăria de pe mâini face bine sănătății

Ideea de a avea mai multe bacterii pe piele ar putea să nu pară atrăgătoare, dar atunci când există un amestec bogat de microbi care trăiesc unii lângă alții, aceștia se țin reciproc sub control și ne apără de bacteriile mai dăunătoare, patogene, spune cercetătoarea.

Un număr tot mai mare de studii arată că expunerea la materiale naturale, precum pământul și plantele, este o modalitate simplă de a crește diversitatea microbiană a pielii și că acest lucru nu aduce beneficii doar pielii, ci și sistemului imunitar.

„Douăzeci de secunde nu înseamnă mult, aș face cu plăcere o pauză în timpul plimbării ca să ating scoarța unui copac sau să mă așez în iarbă. Dar ar fi mult mai bine să petrecem mai mult timp așa, spune Grönroos, întrucât, în experimentul ei, „microbiota pielii a revenit foarte repede la o stare asemănătoare celei de dinainte”.

Rezultatele sugerează că un contact prelungit sau frecvent al pielii cu natura ar putea schimba semnificativ ceea ce se întâmplă la nivelul pielii și în interiorul organismului.

Joaca în noroi

Mâinile murdare sunt un lucru obișnuit pentru copiii de la creșa Aurinkolinna, din centrul Finlandei. Aceștia petrec cel puțin câteva ore în fiecare zi jucându-se afară, într-un loc împădurit, alergând printre tufișuri și copaci, cățărându-se pe frânghii, construind castele de nisip, bălăcindu-se în băltoace și luând cu pumnul pământ și așchii de lemn.

Până la sfârșitul fiecărei zile sunt murdari de noroi din cap până în picioare. Oamenii de știință studiază acum beneficiile pentru sănătate. Analizând microbii de pe pielea, din saliva și din materiile fecale ale copiilor, alături de probe de sânge și de păr, cercetătorii află ce se întâmplă cu sistemul lor imunitar pe parcursul a trei ani, atunci când natura este adusă în spațiul lor de joacă.

Aurinkolinna este una dintre cele 43 de creșe din Finlanda care participă la proiectul de cercetare Vahvistu. Acesta se bazează pe un studiu recent, desfășurat pe parcursul a doi ani, și este condus de Marja Roslund, cercetător în științe ale mediului.

Diversitatea microbiană

În perioada 2016-2017, ea a adus solul de pădure într-o curte de creșă, cu tot cu turbă și lădițe pentru plante. Ea a evaluat impactul asupra pielii, salivei și bacteriilor intestinale ale copiilor mici, după ce aceștia s-au jucat acolo timp timp de 28 de zile. A reevaluat apoi analiza după un an.

Copiii care s-au jucat în solul de pădure aveau, un an mai târziu, o diversitate microbiană mai mare pe piele decât cei care se jucaseră într-o curte asfaltată. Această diversitate este importantă pentru sănătatea pielii.

Creșterea diversității bacteriilor de pe piele poate împiedica bacteriile care provoacă boli să devină dominante, menținând echilibrul microbian, insistă Roslund. „Boala este ca un dictator, iar pielea sănătoasă este ca o democrație”, explică ea.

Piele sănătoasă, corp sănătos

Grija față de piele aduce beneficii mult mai profunde însă. Sănătatea pielii poate influența activitatea hormonală, bolile cardiovasculare și chiar funcția cognitivă. În mod special, cercetările încep să arate că expunerea pielii la o varietate de bacterii poate influența sistemul imunitar.

Roslund a rugat un grup de copii mici să se joace într-o cutie cu nisip îmbogățit cu sol bogat din punct de vedere microbian, în timp ce un alt grup s-a jucat într-o cutie cu nisip cu o diversitate microbiană mai scăzută.

Așa cum era de așteptat, diversitatea anumitor bacterii de pe pielea copiilor a crescut la cei care s-au jucat în nisipul bogat microbian. Dar au apărut și modificări ale unor markeri imunitari, numiți citokine, în probele de sânge ale acestor copii, modificări care susțin imunoreglarea, adică abilitatea sistemului imunitar de a lupta împotriva amenințărilor fără a deveni hiperactiv. Aceste descoperiri, și altele asemănătoare, au inspirat proiectul Vahvistu.

Finanțare  guvernamentală

La Aurinkolinna, finanțarea guvernamentală a contribuit la transformarea curții, care acum include așchii de lemn în locul pietrișului, o zonă nisipoasă mai mare și alei din lemn, pe lângă mestecenii și pinii care existau deja acolo.

Cercetarea din spatele proiectului susține ceea ce este cunoscut drept ipoteza biodiversității, ideea că aerul, plantele și solul bogate într-o varietate de microbi au o influență importantă asupra microbiomului uman și, implicit, asupra sănătății noastre.

De mult timp s-a sugerat că pierderea biodiversității din mediul înconjurător ar putea sta la baza creșterii actuale a afecțiunilor legate de sistemul imunitar, iar cercetarea lui Roslund ar putea ajuta la explicarea modului și motivului pentru care se întâmplă acest lucru.

Ea a descoperit că o familie de bacterii, și anume gammaproteobacteriile, joacă un rol deosebit de important. Diversitatea gammaproteobacteriilor de pe pielea copiilor a crescut atunci când aceștia s-au jucat în curtea cu sol de pădure, iar această creștere a fost asociată cu un număr mai mare de celule T reglatoare, un tip de globule albe care ajută la controlul și echilibrarea sistemului imunitar și care sunt importante pentru prevenirea bolilor autoimune, spune ea.

Deocamdată, nu este clar exact ce înseamnă acest lucru pentru bolile mediate imun, precum eczema, astmul sau alergiile. „Încă nu putem spune că, dacă ai contact cu natura, nu vei face astm, de exemplu. Dar se pare că acest lucru ar putea reduce posibilitatea de a dezvolta aceste tulburări ale sistemului imunitar”, spune Grönroos.

Beneficii nu doar pentru copii

Aceste beneficii pentru sănătate nu apar doar la copii. Într-un studiu, adulților li s-a cerut să cultive legume în interior, pe timpul iernii, unii folosind sol bogat din punct de vedere microbian, iar alții un sol cu aspect asemănător, dar sărac microbian. Aceștia au avut grijă de plante zilnic, timp de o lună, și au consumat ce au recoltat.

Cei care au folosit solul bogat microbian au înregistrat o creștere a diversității bacteriilor de pe piele, precum și a numărului de citokine antiinflamatorii din sânge, spre deosebire de celălalt grup, la care acest lucru nu s-a întâmplat.

Într-un alt studiu, cercetătorii au instalat „pereți verzi”, realizați din plante vii, în birouri din Finlanda și au măsurat efectul asupra angajaților după două săptămâni. Au constatat că diversitatea microbilor de pe piele a crescut, iar nivelul citokinelor proinflamatorii din sânge a scăzut. De asemenea, au observat o creștere a bacteriilor Lactobacillus de pe piele, importante pentru sănătate.

Citește și: Un nou studiu dovedește că natura poate ameliora durerea