Constructorii de automobile Dacia-Renault și Ford, precum și producătorii de piese auto sunt principalii vectori de creștere al exporturilor României. De asemenea, industria prelucrătoare, cea de IT&C și agricultura vor contribui și ele la dăpășirea de către țara noastră a barierei de 70 miliarde de euro în acest an a exporturilor, arată o analiză privind comerțul internațional, prezentată de Moneycorp, una dintre cele mai mari companii specializate în schimburi valutare și plăți internaționale. În 2018, economia românească a exportat bunuri și servicii de peste 67,7 miliarde de euro, în creștere cu 81,3% față de 2010 (37,3 miliarde de euro), și cu 8,1% peste nivelul din 2017. Estimările privind evoluția din 2019 indică o creștere ceva mai temperată față de anul precedent, de sub 7%, spre nivelul de 72,4 miliarde de euro.
Potrivit analizei Moneycorp, sectorul automotive, cu Dacia-Renault, Ford și producătorii de piese auto în prim-plan, are șansa de a asigura, în acest an, principalul vector de creștere al exporturilor, după ce, în 2018, au asigurat 18,8% din volum (12,7 miliarde de euro), în creștere cu aproximativ 13% față de anul precedent. Exporturile de mașini și aparate, echipamente electrice au reprezentat 28,7% din totalul exporturilor din 2018, în creștere cu 9,1% față de anul precedent. ,,Lansarea noilor modele de automobile și extinderea afacerilor producătorilor de piese și subansamble auto vor reprezenta, în orizontul 2019-2020, un factor semnificativ în evoluția exporturilor României’’, afirmă analiștii de la Moneycorp.
Industria prelucrătoare va contribui la recordul istoric din 2019 cu peste 30% din volumul exporturilor, iar agricultura și sectorul zootehnic cu alte peste 6%. Potrivit analizei Moneycorp, în 2018, în cel mai bun an pentru agricultura românească, valoarea exporturilor a trecut de 3,57 miliarde de euro, în creștere cu 2,1% față de anul precedent și cu peste 20% peste nivelul din 2010. Exporturile de metale și produse din metale (fier,fontă, oțel), software-ul, carburanții, anvelopele, mobila, tutunul și alte produse finite din sectorul manufacturier se vor afla, de asemenea, în topul exporturilor în 2019, estimează Moneycorp.
În privința industriei software, potrivit Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii IT (ANIS), piaţa locală de software şi de servicii de IT va trece în acest an de 5,1 miliarde de euro, ajungând la un nivel aproape dublu față de 2013. Exporturile de software şi servicii IT sunt aşteptate să atingă în 2019 valoarea de 4 miliarde de euro, cu 1 miliard de euro mai mult decât în 2017, în timp ce piaţa internă va avea o creştere nesemnificativă. ,,Dincolo de accenturarea deficitului comercial, o problemă majoră cu consecințe economice semnificative, economia românească continuă trendul ascendent în domeniul exporturilor. Statisticile arată că, în ultimii ani, asistăm la o inversare a trendului din anii 2000, când România exporta cu precădere materii prime. Structura exporturilor prezintă, astfel, o îmbunătăţire constantă, ponderea produselor industriei constructoare de maşini şi echipamente de transport ajungând, spre
exemplu, la 47,4%. Din totalul exporturilor româneşti, peste 75% reprezintă produsele manufacturate. Economia produce mai multe produse finite, cu valoare adăugată mare, fapt care atrage o dezvoltare economică pe orizontală, în care sunt implicate tot mai multe companii’’, afirmă Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România.
Potrivit analizei, peste 22.000 de companii desfășoară, în prezent, activități de export în România, în creștere cu 5,3% față de 2013. Cele mai multe activează în comerț (8540), industria prelucrătoare (7875), transport/depozitare (1107) și agricultură (1067). Majoritatea (14.500) au capital integral românesc, peste 5000 au capital străin, iar 2500 capital mixt.
Companiile cu capital străin din România exportă, în medie, de 5 milioane de euro, în timp ce firmele cu capital integral românesc înregistrează o medie de 600.000 euro. Diferența este chiar și mai mare, de 13 ori, în cazul firmelor importatoare.,,Accesul diferențiat la piețele internaționale ține de relațiile de business, de reputația companiilor și de soliditatea financiară a acestora. Potențialul firmelor românești este grevat, în continuare, de lipsa unor strategii eficiente de promovare și de suportul insuficient oferit de misiunile economice românești din străinătate. Totodata, România are nevoie de un efort comun stat-privat pentru a susține competitivitatea produselor românești pe plan internațional. Accentul pe inovație, calitate și servicii de suport sunt primordiale într-o economie globală aflată într-o perioadă plină de provocări. Asigurarea competitivității ține și de predictibilitatea costurilor de fiananțare, inclusiv acoperirea riscului valutar. Este esențial ca firmele românești să folosească strategii de optimizare a costurilor, așa cum sunt cele dezvoltate de Moneycorp’’’’, afirmă Claudiu Ghebaru, Senior Dealer in cadrul aceleiași companii.
Potrivit analizei, evoluția consumului intern va continua să influențeze apetitul companiilor pentru importuri mai ales în sectoare precum cel alimentar, auto, în comerțul cu mărfuri diverse etc. Dinamica inflației, evoluția cursului valutar și a condițiilor de creditare vor reprezenta principalele provocări în acest sector.
În 2018, importurile și-au continuat tendința de creștere din ultimii ani, avansând cu 9,6% față de anul precedent, la 82,8 miliarde de euro. Față de 2010, importurile României au crescut cu peste 90 de procente. Urmare a acestei situații, deficitul comercial al României a crescut cu 16,8% anul trecut (2,173 miliarde euro ) faţă de anul anterior, până la 15,1 miliarde de euro.
,,Cele mai noi date Eurostat arată că, dincolo de Marea Britanie, Franța, Spania, Portugalia și Grecia – care raportau cele mai mari deficite comerciale din UE, țara noastră avea în ianuarie 2019 cel mai mare deficit din regiune, de 1,3 miliarde de euro, în creștere semnificativă, de la 800 milioane de euro în ianuarie 2018. Polonia, Ungaria, Cehia se aflau pe o balanță pozitivă, în timp ce Bulgaria și-a redus deficitul comercial cu 100 milioane de euro anul precedent, evoluție influențată mai ales de îmbunătățirea trade-ului la nivel intracomunitar. Un exemplu pozitiv îl reprezintă și Polonia, care și-a redus semnificativ deficitul comercial, cu 500 milioane Euro, luând măsuri eficiente pentru echilibrarea balanței dintre importuri și exporturi’’, afirmă experții. Estimările MoneyCorp arată că valoarea deficitului comercial al României ar urma să treacă în acest an de nivelul de 17,7 miliarde de euro, în condițiile în care importurile României sunt estimate la 90 miliarde de euro.
INS a anunțat marți că deficitul comercial s-a majorat cu 751,1 milioane de euro în primele două luni ale acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care importurile au crescut cu 10,1% iar exporturile cu 4,8%.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.