Deficit istoric pentru ianuarie

Execuția bugetului general consolidat în luna ianuarie 2021 s-a încheiat cu un deficit istoric pentru prima lună a anului, de 3,69 miliarde de lei (0,33% din PIB), deși autoritățile prezintă contraperformanța ca un succes. Declinul a început anul trecut când Cabinetul Orban a consemnat un deficit în premieră pentru ianuarie, 0,04% din PIB. Acum, Executivul Cîțu a adâncit și mai mult acest deficit. ”Sume în valoare de 2,29 miliarde de lei (0,2% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin rambursări de TVA, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19. Astfel, în luna ianuarie 2021 restituirile de TVA au fost cu 1,03 miliarde de lei mai mari decât nivelul lunii ianuarie 2020 pentru susținerea lichidității în sectorul privat, iar cheltuielile de investiții au fost cu 0,39 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent și plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 0,86 miliarde de lei”, susțin reprezentanții Finanțelor.

Cheltuieli tot mai mari

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 29,18 miliarde de lei în ianuarie 2021, cu 5,9% peste nivelul încasat în luna similară a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au stagnat la 2,6% din PIB. În schimb, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 32,87 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 17,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, acestea au înregistrat o creștere cu 0,2 puncte procentuale de la 2,7% din PIB în luna ianuarie 2020 la 2,9% din PIB în luna ianurie 2021. Majorarea cheltuielilor este determinată și de continuarea măsurilor cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei (863,0 mil lei). „Avem o creștere a veniturilor de 5,9%. Sunt și lucruri bune în această execuție și nu este sensibil diferită de execuția din ianuarie 2020”, a spus ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, precizând că „îi dă speranțe că suntem în direcția cea bună”. În ianuarie 2020, România a avut un deficit bugetar de 0,04% din PIB. În 2018, a fost raportat excedent ,98 miliarde lei, respectiv 0,21% din PIB, față de 3,02 miliarde lei, respectiv 0,35% din PIB, înregistrat în luna ianuarie 2017. În ianuarie 2016 s-a încheiat cu un excedent de 4,7 miliarde lei, respectiv 0,63% din PIB, față de 3,95 miliarde lei, respectiv 0,56% din PIB, înregistrat la aceeaşi dată a anului 2015. În ianuarie 2014 s-a încheiat cu un excedent de 1,5 miliarde lei, respectiv 0,23% din PIB, faţă de 1,0 miliarde lei, respectiv 0,17% din PIB, inregistrat la aceeaşi data a anului 2013 ș.a.m.d.

Diaconu: manipulare

Fostul șef al ANAF, Gelu Ștefan Diaconu, susține că n-a crezut că poate fi cu putință o asemenea manipulare într-un domeniu al cifrelor exacte. ”După ce în luna ianuarie a anului trecut guvernul liberal înregistrase o premieră absolută adică DEFICIT BUGETAR ÎN LUNA IANUARIE (0,04%), Coaliția Mediocrității înregistreaza anul acesta un record negativ istoric, de 3,69 miliarde de lei, adică un deficit de 0,33% din PIB. De 8 ori mai mare!! Și aceasta în condițiile în care, neexistând un buget aprobat legal pe 2021, cheltuielile ordonatorilor de credite (altele decât salariile și asigurările sociale) sunt limitate prin efectul legii sub nivelul execuției pe luna ianuarie a anului trecut”, a spus Diaconu

Fostul șef al ANAF a prezentat mai apoi, pe scurt, ”dezastrul colectării veniturilor bugetare”:
– dinamica impozitului pe venit (+5,2%) și a contribuțiilor de asigurări (+3,7%), REȚINUTE LA SURSĂ ȘI VIRATE DE ANGAJATORI (deci fără a presupune un efort de administrare fiscală), este cu mult sub dinamica fondului de salarii (+6,7%). Diferența o reprezintă o creștere puternică a arieratelor.
– TVA-ul încasat este cu aproape 10% mai mic decat anul trecut ceea ce în termeni fiscali este o adevarată catastrofă
– Așa zisa creștere a impozitului pe profit nu este altceva decât consecința unor sume prelevate în plus din profitul BNR și – parțial – al băncilor comerciale.
– veniturile din accize au crescut cu numai 1,9% (an/an), adică sub rata de creștere anualizată a inflației și în pofida devansării calendarului de creștere a taxelor
– creșterea de 46,8% a veniturilor nefiscale (în sumă totală peste 3 miliarde de lei) este din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, deci nimic legat de vreo performanță în colectare.

”Încercând să dreaga busuiocul, dezastrul bugetar este explicat public pe seama aceleași gogomănii ….citez “a sumelor LĂSATE ÎN MEDIUL ECONOMIC PRIN RAMBURSARI DE TVA”!! Să îi mai explicăm odată ratangiului de la examenul de treapta a 2 a de liceu ( Ziarul de Vâlcea scrie că, în 1988, Florin Vasile Cîţu a luat 4 la examenul de treaptă a doua la Liceul Energetic din Râmnicu Vâlcea. n.r.) cum sta treaba cu TVA-ul. Soldul negativ din decontul TVA rezultat ca diferență dintre un TVA deductibil mai mare decât TVA colectat, este UN EXCEDENT DE TAXĂ, O CREANȚĂ A AGENTULUI ECONOMIC FAȚĂ DE STAT care trebuie restituită într-un termen rezonabil (orientativ/recomandabil) de 45 de zile. Ori există în stoc la ANAF mii de deconturi negative nerambursate însumând miliarde de lei încă din primavara anului trecut de pe vremea când actualul prim ministru era ministru de finanțe. Asta este cu adevarăt o grea moștenire lăsată actualului ministru de finanțe! Caracterul de creanță a TVA de rambursat este prevăzut ca atare în legislația statelor civilizate prin obligarea bonificării de dobândă agenților economici pentru întârzierile suportate în rambursare. De altfel și în jurisprudența noastră există numeroase exemple când statul român a fost obligat la plata de dobânzi pentru întârzierea rambursării TVA. Așadar, rambursarea TVA nu este o pomană a lui Cîțu & co. “lăsată” agenților economici ci o obligație legală. În fapt, prin întârzierea rambursării statul comite un abuz, contribuabilii “lăsând” la dispoziția statului sume imense care le aparțin de drept, și nu invers …cum intoxică guvernanții opinia publică. Așadar, aceasta este situatia reală a finanțelor publice iar aprobarea de ieri în Parlament “fără amendamente” a unui buget scriptic fără o execuție corespunzătoare nu este decât o propagandă răsuflată care mai prinde doar la precupețele din piața Obor, multe dintre ele cu aceleași dificultăți la examenul de treapta a 2 a de liceu”, a mai spus Diaconu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.