În 2024, execuția bugetului general consolidat al României s-a încheiat cu un deficit de 152,72 miliarde de lei, echivalentul a 8,65% din PIB. Comparativ cu deficitul de 90,06 miliarde de lei (5,61% din PIB) din anul 2023, acest rezultat semnalează o deteriorare a situației financiare a statului, fapt ce poate influența economia românească, inclusiv viața de zi cu zi a cetățenilor.
În termeni nominali, veniturile bugetului general consolidat au însumat 574,60 miliarde de lei, înregistrând un avans de 10,4% față de 2023. Creșterea acestora a fost susținută în principal de încasările din venituri curente, care au crescut cu 17,4%. Aceste venituri provin din taxe și impozite, dintre care cele mai importante sunt contribuțiile de asigurări sociale, TVA, accizele și impozitele pe salarii și venituri.
Detalierea veniturilor
Impozitul pe salarii și venituri a generat 49,04 miliarde de lei, având o creștere semnificativă de 21,4% față de anul anterior. Această creștere este legată de modificările reglementărilor fiscale pentru anumite sectoare economice, precum construcțiile, agricultura și industria alimentară, dar și de majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată.
În ceea ce privește contribuțiile de asigurări sociale, acestea au totalizat 189,51 miliarde de lei, cu o creștere de 19,4%. De asemenea, impozitul pe profit a adus la buget 35,98 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 23,5% comparativ cu 2023, susținut de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenții economici și impozitul pe profit de la bănci comerciale.
Veniturile din TVA au fost de 120,95 miliarde de lei, în creștere cu 15,9%. Acestea au beneficiat de modificările fiscale din Legea nr. 296/2023, care au extins aplicarea unor cote mai mari de TVA pentru anumite produse și servicii.
Accizele au generat venituri de 46,33 miliarde de lei, în creștere cu 24,3%, în principal din produsele energetice și din tutun. De asemenea, veniturile nefiscale, care includ vărsăminte din veniturile BNR și dividendele încasate, au totalizat 49,06 miliarde de lei, marcând un avans de 17,2%.
Cheltuielile bugetare
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat s-au ridicat la 727,32 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 19,1% față de 2023. Aceste cheltuieli au crescut cu 3,16 puncte procentuale ca procent din PIB, ajungând la 41,22%, comparativ cu 38,06% în 2023.
În cadrul cheltuielilor, cele mai mari sume au fost alocate asistenței sociale, care a însumat 223,93 miliarde de lei, în creștere cu 17,2% față de anul precedent. Creșterea cheltuielilor cu asistența socială a fost determinată în mare parte de majorările de pensii și de măsurile de recalculare a pensiilor din sistemul public, dar și de subvențiile pentru energia electrică și gaze naturale, care au însumat 3,46 miliarde de lei.
Cheltuielile cu dobânzile, un alt segment important, au totalizat 36,28 miliarde de lei, cu o creștere semnificativă de 6,37 miliarde de lei față de anul anterior. Aceste cheltuieli reflectă costurile financiare ale datoriei publice, un factor esențial în gestionarea fiscală a statului.
Cheltuielile de personal au reprezentat 164,60 miliarde de lei, cu o creștere de 24% față de 2023, iar cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 93,66 miliarde de lei, o creștere de 21,4%. Aceste creșteri sunt, de asemenea, legate de măsurile de sprijin pentru anumite sectoare economice și de majorările salariale din sectorul public.
Investițiile și fondurile externe
Un aspect pozitiv al execuției bugetare din 2024 a fost creșterea semnificativă a cheltuielilor de investiții, care au totalizat 120,21 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 19,4% față de 2023. Aceste investiții includ cheltuieli de capital și programe de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, inclusiv fonduri nerambursabile din Uniunea Europeană.
De asemenea, cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv cele pentru agricultură, au fost de 57,43 miliarde de lei, un indicator al angajamentului României de a atrage fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii și a sectorului agricol.
Impactul asupra cetățeanului
Creșterea deficitului și a cheltuielilor bugetare are implicații directe asupra cetățeanului, atât prin impactul asupra taxelor și impozitelor, cât și prin modul în care sunt gestionate resursele publice. Deficitul bugetar mare poate însemna o nevoie de împrumuturi suplimentare de la instituții financiare internaționale, ceea ce poate conduce la o creștere a dobânzilor și a datoriei publice. De asemenea, majorările de taxe, cum ar fi impozitele pe venituri și pe consum, pot afecta puterea de cumpărare a populației.
Pe de altă parte, creșterea investițiilor în infrastructură și în programele sociale poate aduce beneficii pe termen lung, prin crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea serviciilor publice și sprijinirea sectoarelor economice cheie.
Ticalosie romaneasca patentata.
Ati observat ca la cheltuielile „vinovate” apar doar cele cu socialul? Dar nu se pomeneste nimic despre cheltuielie militare (ptr noi si vecini) , a servicilor secrete, a „inverzirii”, ptr sustinerea Ucrainei si Moldovei cu tot ce avem si ne cer?
Pe scurt, se induce idea ca romanii sunt de vina ca vor ei sa traiasca bine din banii lor si nu diferiti „parteneri de nerefuzat”.
Care economie în România? Doar economie de viață, de zile sa moara cetățenii ajunși la pensie! Care economia e daca nimic, efectiv, nimic nu mai funcționează în România daca totul e distrus și înlocuit cu centre comerciale? Care economie românească daca se trăiește doar pe consum din importuri?
Bancile, cand vad ca esti dator vandut si nu mai poti scapa din capcana matematica a dobanzilor la dobanzi, iti fac o oferta de nerefuzat:
-Uite care e treaba, esti dator atata si atata; mu poti plati sumele astea astronomice ca n-ai de unde (ca oricum toti banii sunt la noi), asadar semneaza aici ca renunti la orice proprietate pentru tine si urmasii tai, si vei fi fericit.
Asta e finalul schemei piramidale de jupuit lumea intreaga, cu filiale locale in orice capitala. Nu e atat de greu.
La urma urmei, ce-ti trebuie posesiuni terestre? Nu mai bine bei niste nechezol imbracat in zdrente din plastic reciclat, mananci niste gandacei in sos de margarina, si esti fericit?
Bani sunt în averile hoților atât la stat cât și la privat.
Am colindat orașul la pas și am văzut palate și mă întreb cu ce bani.
Deci ,sunt ușor de găsit banii furați,dar cei care au asemenea sarcini sunt chiar ei hoții din bani publici și din afaceri prin evaziune fiscală, toți de sus până jos.
Nu ne păcăliți pe noi pensionarii cu mulți ani de școală și de muncă ce abia trăim de azi pe mâine, uciși cu zile de cei din sistemul organizat atât la stat cât și la privat să se fure și să se dobândească averi colosale ilicite.
Ha, ha! Bujeti ale instituti’lor de represiune mărite în timp di criză socială?… Euripide în anu’ 43 î.H.;”Democrațâia, dictatura demagogilor!”…
Solutia e simpla :
din cei 1 600 000 functionari publici , in urma unor concursuri ( obligatoriu ) Statul pastreaza 800 000 .