Date oficiale. Deficitul comercial al României continuă să se adâncească, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). În perioada ianuarie martie 2025, diferența dintre importuri și exporturi a ajuns la 8,45 miliarde de euro, cu 1,79 miliarde de euro mai mare decât în aceeași perioadă din 2024, ceea ce echivalează cu o creștere de 26,9% a deficitului comercial.
Exportăm mai mult, dar importăm mult mai mult
Exporturile românești din primul trimestru al anului 2025 au totalizat 23,6 miliarde de euro, în creștere modestă cu 2,7% față de anul trecut. În același timp, importurile au urcat la 32 miliarde de euro, marcând un salt de 8,1%. Această evoluție dezechilibrată subliniază o tendință structurală de dependență crescută de produse și resurse din exterior, care afectează echilibrul macroeconomic.
Comerțul cu Uniunea Europeană: exporturi stagnante, importuri în creștere
Relațiile comerciale cu țările membre UE rămân dominante, reprezentând peste 70% din totalul schimburilor externe. Cu toate acestea, exporturile către UE au scăzut cu 0,8%, în timp ce importurile din spațiul comunitar au crescut cu 5,3%. Această diferență este relevantă într-un context în care România beneficiază de apartenența la piața unică, dar nu reușește să-și valorifice competitivitatea suficient pentru a susține o balanță mai echilibrată.
Ce importăm și ce exportăm: Mașini, combustibili și produse chimice în prim-plan
Structura schimburilor comerciale arată o concentrare majoră în jurul unor grupe de produse:
- Mașinile și echipamentele pentru transport domină exporturile (46,2%) și reprezintă și 35,2% din totalul importurilor.
- Produsele chimice au crescut semnificativ la import (+6,1%), ajungând la 15,2% din total, dar rămân o pondere mult mai mică la export (5,8%).
- Combustibilii minerali au înregistrat o creștere semnificativă la export (+55,3%), dar importurile acestora rămân mai mari și au crescut cu 31,4%.
- În schimb, exporturile de alimente și animale vii au scăzut cu 1,9%, în timp ce importurile au crescut cu 6%, confirmând o vulnerabilitate persistentă în domeniul securității alimentare.
Implicații economice și sociale
- Presiune pe cursul valutar și inflație
Deficitul comercial accentuat generează o cerere suplimentară de valută pentru plata importurilor, ceea ce poate pune presiune pe leu și poate contribui la deprecierea monedei naționale. Aceasta, la rândul său, se reflectă în scumpirea bunurilor de import, alimentând inflația. - Slăbirea capacității productive interne
Creșterea mai rapidă a importurilor față de exporturi poate indica un decalaj între cererea internă și capacitatea industriei românești de a o acoperi. Acest fenomen poate reflecta probleme de competitivitate, lipsa investițiilor în industrie sau dependența excesivă de lanțuri externe de aprovizionare. - Vulnerabilitate în fața șocurilor externe
O balanță comercială dezechilibrată reduce reziliența economică în fața unor eventuale crize externe, cum ar fi perturbările logistice sau creșterea prețurilor internaționale la energie sau materii prime. - Impact direct asupra nivelului de trai
Românii resimt indirect efectele acestor dezechilibre comerciale prin prețuri mai mari, în special la produse esențiale importate (alimente, energie, medicamente). În plus, un deficit extern mare poate limita spațiul fiscal al guvernului, ceea ce influențează capacitatea statului de a finanța politici sociale sau investiții publice.
Un avertisment statistic
Datele INS nu sunt doar o raportare tehnică a unor cifre comerciale, ci o radiografie a dezechilibrelor economice cu impact profund asupra vieții cotidiene. România are nevoie de o strategie coerentă de consolidare a exporturilor cu valoare adăugată, de susținere a industriei autohtone și de reducere a vulnerabilităților structurale, altfel riscă să rămână captivă într-un cerc vicios de consum dependent de importuri și de dezechilibre externe în creștere.
Revin cu un calduros LA MAI MARE! Din pacate rromanii sunt prea ignoranti, chiar si cand vin cifrele oficiale. Daca rromania a ajuns pe ultimii 2 (DOI) ani sa se imprumute de 1 (UN) MILIARD de EURO PE SAPTAMANA… si asta nu ingrijoreaza pe nimeni, nu vreti sa trageti la raspundere politicienii, va maritati soarta. In 2009 ai lu Petrov s-au imprumutat de 15 miliarde, si au crescut TVA, au taiat salariile, investitiile, etc. acuma se imprumuta de 3.5 mai mult si „intelectuali” deplang „democratia”