Defrişările ilegale de pădure, pe lista amenințărilor la securitatea națională

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat în această săptămână o completare la Legea privind securitatea naţională a României în care se completează lista ameninţărilor la adresa securităţii naţionale a ţării acţiuni care lezează interesele economice ale României, având ca efect periclitarea, degradarea ori distrugerea fondurilor forestier, cinegetic şi piscicol, a apelor şi altor asemenea resurse.

Mai exact, articolul 3 din legea care stabileşte ce fapte constituie ameninţări la adresa securităţii ţării, a fost completat, prin legi votată de Camera Deputaţilor, cu următoarea prevedere: „orice acţiuni sau inacţiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondurilor forestier, cinegetic şi piscicol, apelor şi altor asemenea resurse, precum şi monopolizarea ori blocarea accesului la acestea, cu consecinţe la nivel naţional sau regional”. Iniţial, articolul 3 conţinea doar două acţiuni care erau încadrate ca ameninţări la securitatea naţională, şi anume: defrişările ilegale pe suprafeţe mai mari de un hectar, reducerea fără aprobări ilegale a consistenţei unui arboret cu mai mult de 50% faţă de prevederile amenajamentului silvic în vigoare şi exploatarea fără amenajament silvic a pădurilor încadrate în tipurile funcţionale T1 şi T2, stabilite conform normelor tehnice de amenajare a pădurilor (cele situate în preajma staţiilor de captare, a barajelor de acumulare etc).

Proiectul de modificare a legii privind securitatea naţionlă a fost înregristrat în Parlament de către 51 de deputaţi liberali, care îşi propuneau, conform expunerii de motive a documentului, o responsabilizare mai mare a instituţiilor statului în legătură cu stoparea fenomenului tăierilor ilegale de pădure cu care se confruntă ţara noastră, domeniul silvic fiind unul în care ilegalităţile şi abuzurile s-au acumulat an după an.

În ultimii 25 de ani, din România au dispărut până la 50 de mii de hectare de păduri iar alte zeci de mii au fost brăcuite, adică s-a îndepărtat cam 70% din arbori, doar din tăieri ilegale. Sunt cifre estimate de Cotidianul.ro după datele prezentate de Curtea de Conturi într-un raport de audit al performanţei fondului forestier al României. Până în 2005, scrie raportul, au fost rase până la 35 mii de hectare, iar 97 mii au fost golite de arbori în proporţie mare. Asta înseamnă că 22,6 milioane de metri cubi de masă lemnoasă a fost valorificată pe căi obscure iar în buzunarul hoţilor au intrat minim 5 miliarde de euro. Asta până în 2005. Curtea de Conturi
susţine că în perioada 2010-2013, s-au tăiat/sustras ilegal 1,67 milioane de metri cubi din care 925 mii de mc doar în 2013. Rezultă o medie anuală de 2.000-2.100 de hectare defrişate ilegal.

Oficialii Curţii de Conturi dau de înţeles că amploarea fenomenului ar putea fi mult mai mare. „Întrucât estimarea volumului de masă lemnoasă tăiată ilegal se rezumă la constatările organelor de control silvic, care nu au capacitatea de a superviza întreg fondul forestier, volumul de lemn tăiat ilegal ce apare în cifrele oficiale nu reflectă nici pe departe amploarea fenomenului”, se arată în raport. O metodă de mascare a tăierilor ilegale este cea a recoltării prin produse accidentale

I. Arboretele sunt declarate ca fiind afectate de factori biotici şi abiotici dăunători, fără a se întocmi documentaţiile aferente sau fără a le supune aprobărilor de derogare. Astfel, în anii 2012 şi 2013 s-a recoltat un volum de 2786 mii mc respectiv 3648 mii mc accidentale I, din care doar pentru 211 mii mc, respectiv 4,2% din volumul total, au existat aprobări de derogare de la prevederile
11 amenajamentelor silvice. Suspiciunea că în spatele recoltării de produse accidentale I s-ar putea afla şi tăieri ilegale de masă lemnoasă este întărită şi de repartizarea semnificativ diferită a produselor accidentale I în funcţie de forma de proprietate asupra pădurilor. Astfel, se constată că factorii biotici şi abiotici ar afecta într-o proporţie mult mai mare pădurile persoanelor fizice şi cele ale unităţilor administrativ – teritoriale.

Fondul forestier ocupă în România o suprafaţă de circa 27,33% din teritoriul ţării, sub nivelul mediu al Uniunii Europene, care este de aproximativ 32%. Suprafaţa fondului forestier la data de 31 decembrie 1990 era de 6.367.660 ha, din care suprafaţa pădurilor de 6.248.990 ha şi alte terenuri în suprafaţa de 118.670 ha.
Fondul forestier proprietate publică a statului administrat de Romsilva, în suprafaţă totală de 3.227.907 ha la 31 decembrie 2013 reprezentând 49,37% din fondul forestier naţional, s-a diminuat faţă de situaţia existentă la 31 decembrie 1990 cu 3.139.753 ha, în principal datorită punerii în posesie a foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, prin aplicarea prevederilor legilor fondului funciar. Din 716 mii proprietari de păduri, 708 mii au proprietăţi mai mici de 30 ha teren forestier, însă majoritatea se grupează în jurul unei proprietăţi medii forestiere de 1,1 ha.

În afară de defrişări, actul normative de completare a Legii privind securitatea naţională vorbeşte şi de “resurse naturale”. În glosarele oficiale consultate de Profit.ro, sunt considerate resurse naturale nu doar fondurile forestier, cinegetic și piscicol, precum și apele, menționate ca atare în lege, ci și resursele minerale utile ale subsolului, precum și terenurile agricole. Conform Constituției, „statul trebuie să asigure exploatarea resurselor naturale, în concordanță cu interesul național”, iar „bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietății publice”.

Avocatnet.ro menţionează că Legea privind securitatea naţională, apărută în 1991, reglementează 12 situaţii care constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale, astfel:

• planurile şi acţiunile care vizează suprimarea sau ştirbirea suveranităţii, unităţii, independenţei sau indivizibilităţii statului roman;
• acţiunile care au ca scop, direct sau indirect, provocarea de război contra ţării sau de război civil, înlesnirea ocupaţiei militare străine, aservirea faţă de o putere străină ori ajutarea unei puteri sau organizaţii străine de a săvîrsi oricare din aceste fapte;
• trădarea prin ajutarea inamicului;
• acţiunile armate sau orice alte acţiuni violente care urmăresc slăbirea puterii de stat;
• spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora, procurarea ori deţinerea ilegală de documente sau date secrete de stat, în vederea transmiterii lor unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora sau în orice alt scop neautorizat de lege, precum şi divulgarea secretelor de stat sau neglijenţa în păstrarea acestora;
• subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale;
• acţiunile prin care se atentează la viaţă, integritatea fizică sau sănătatea persoanelor care îndeplinesc funcţii importante în stat ori a reprezentanţilor altor state sau ai organizaţiilor internaţionale, a căror protecţie trebuie să fie asigurată pe timpul şederii în România, potrivit legii, tratatelor şi convenţiilor încheiate, precum şi practicii internaţionale;
• iniţierea, organizarea, săvîrşirea sau sprijinirea în orice mod a acţiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascistă, legionară sau de orice altă natură, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune în pericol sub orice formă unitatea şi integritatea teritorială a României, precum şi incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept;
• actele teroriste, precum si iniţierea sau sprijinirea în orice mod a oricăror activităţi al căror scop îl constituie săvîrşirea de asemenea fapte;
• atentatele contra unei colectivităţi, săvîrsite prin orice mijloace;
• sustragerea de armament, muniţie, materii explozive sau radioactive, toxice sau biologice din unităţile autorizate să le deţină, contrabandă cu acestea, producerea, deţinerea, înstrăinarea, transportul sau folosirea lor în alte condiţii decât cele prevăzute de lege, precum şi portul de armament sau muniţie, fără drept, dacă prin acestea se pune în pericol siguranţa naţională;
• iniţierea sau constituirea de organizaţii sau grupări ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a acestora, în scopul desfăşurării vreuneia din activităţile enumerate la lit. a) – k), precum şi desfăşurarea în secret de asemenea activităţi de către organizaţii sau grupări constituite potrivit legii.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.