Admiterea doar parțială a României în Spațiul Schengen începând cu luna martie a anului curent, cu toată implicarea chiar propagandistică a Comisiei UE, este mai mult decât un eșec ridicat la rang de virtute.
Declarațiile președintei Comisiei Ursula von der Leyen, cum că prin această măsură asistăm la un moment „istoric” , ridică mari semne de întrebare în sensul funcționării UE.
Viitoarele alegeri europene sunt supuse unui val radical de scepticism popular care va sancționa puterea ocultă de la Bruxelles.
România și Bulgaria, deși membre cu vechime a UE, sunt parte a unui demers contrar normelor comunitare, aplicat deseori ca deja vădit experiment discriminatoriu pentru țările din est.
Delegarea Austriei pentru obținerea unor foloase proprii și creerea unui cadru al dublului standard sunt evidente prin tratamentul abuziv împotriva celor două țări, având deja un istoric.
Austria a fost unul dintre beneficiarii despotici ai aderării primind o recompensă care a transformat România într-un stat cu un control aproape zero asupra resurselor strategice.
Tratativele de acum, „intense” și nejustificate cu guvernul de la Viena arată limpede împuternicirea acestuia să blocheze și să denatureze normele UE.
Politica noastră externă devine tot mai complicată în lipsa unui cadru stabil european generând amplificarea corupției clasei politice autohtone.
Admiterea integrală în Schengen nu înseamnă mare lucru dacă România devine doar un simplu teritoriu fără bariere.
Natoortodocșii români pot urmări gestica de popă augustan cu verighetă a lui Iohanis când vor să-și determine normarea în Europa. Fără perioada socialistă ’64-’88, România nu reprezintă nimic în alăturarea cu Ungaria, Austria, Olanda și apoi pe rând celelalte, care după precedentul celor trei vor apela în viitor la consultări naționale(democrație directă). Așa cum poporul olandez a îngrădit Ucraina încă din 2016 peste voința politică reprezentativă, cum Victor Orban a făcut 12, impropriu spus referendumuri, consultări naționale în 10 ani și mai face, Austria cu minipartide de cartier urmează o linie de demarcație. N-are nimeni nimic cu noi doar privesc cum îi schițează cruce ienicerii Open Bionics lui Bartholomew de la Istambul.