UDMR se crede în continuare providenţială pentru regimul lui Traian Băsescu şi al acoliţilor lui din PDL şi UNPR-independenţi, fără ea coaliţia guvernamentală s-ar prăbuşi, de aceea i se caută permanent în coarne. Nimeni nu-şi pune problema de ce s-a ajuns în această situaţie, să stea România la cheremul UDMR, şi ce servicii secrete străine manipulează de fapt UDMR. Fără să fiu „naţionalist convins”, mă tem că lucrurile se precipită, că România e în prag de destructurare, şi că nu atât UDMR o va destructura, cât românii majoritari din Transilvania-Banat, care s-au scârbit de nebunia de la centru, de incompetenţa şi corupţia lui Băsescu şi Boc, doi „conducători” care n-au adus decât exasperare şi faliment în România, în general. Deja Transilvania-Banat nu mai e conectată (inclusiv economic şi financiar, mă refer la particulari) la Bucureşti, ci la Budapesta şi Viena, refacerea imperiului austro-ungar a început prin cucerirea băncilor şi energiei (petrol-gaze) de care depinde România, chiar la Bucureşti. Acum e pusă la cale, conspiraţionist, de către cei ce se cred stăpâni (din afara ţării; culmea, în cadrul UE), îngenuncherea Bucureştiului, şi reîmpărţirea României.
Repet, pericolul rămâne cu adevărat la nivelul românilor majoritari din Transilvania-Banat, nici ei nu mai suportă prostia, lăcomia, incoerenţa, haosul din administraţie, jaful „legal” (furtul acoperit de hârtii), iresponsabilitatea actualei puteri de la Bucureşti, care nu mai ştie pe unde să scoată cămaşa (motiv să tot anunţe „reforme”, de genul schimbării Constituţiei şi reorganizării teritoriale). Îmi doresc să fie o alarmă falsă, dar şantajul practicat de UDMR (care vrea să fie votat de urgenţă statutul minoritarilor, să parafeze oficial separatismul etnic) trebuie citit şi în cheie austro-ungară, care speculează prin UDMR la maximum nemulţumirile majorităţii românilor (nemulţumiri exacerbate şi prin proprii lideri ai UDMR, nu întâmplător au nenorocit ministerele pe care le deţin, de la Sănătate la Cultură) şi zâzania politică întreţinută de partidele româneşti, puse pe baricade adverse. Vă daţi seama, dacă a ajuns să dicteze agenda guvernării, azi, o formaţiune de nici 7 la sută precum UDMR, înseamnă că majoritatea românească şi-a tăiat singură craca de sub picioare şi că Băsescu a intrat în propria cursă, provocând prejudicii fundamentale României.
Nu o dată mă gândesc, trist, că Băsescu ştia că se va ajunge aici şi că de aceea n-a recunoscut „independenţa” Kosovo în cadrul statului Serbia, întâi, ca enclavă (şi cu atât mai puţin după ce a fost recunoscută de atâtea state, în frunte cu aliatul nostru strategic SUA, nu?). Foştii nostalgici ai Ungariei Mari au încercat din 1990 (şi apoi după prăbuşirea URSS) să transforme în enclavă autonomă judeţele cu majoritate maghiară din România. De ce tace PRM? Intrarea în UE, în care România e subordonată imperiului austro-ungar (lasă că Transilvania şi Banatul sunt pierdute deja în bună parte, prin retrocedări şi cumpărări de sute de mii de metri hectare sau de obiective), a dat şi mai mult apă la moară separării teritoriale a Ţinutului Secuiesc, o fantoşă fără acoperire istorică, dar dragă naţionaliştilor unguri – de ce? E aşteptată acum ziua când românii din Transilvania şi Banat vor întoarce şi ei spatele, oficial, Bucureştiului. Noua împărţire teritorială propusă de Băsescu nu va face decât să uşureze şi să consfinţească toată această dezmembrare a ţării.
Îl auzeam pe europarlamentarul G. Frunda că Băsescu-Boc nu fac decât să forţeze UDMR să iasă singură de la guvernare (odată ce UDMR nu e de acord cu o reorganizare a României în opt judeţe mari; nu 16, cum vrea UDMR) şi să încerce să impună un guvern minoritar – nu se ştie de cine ar putea fi sprijinit. Îşi imaginează Băsescu că ar susţine USL un guvern minoritar al PDL-UNPR-independenţi numai fiindcă nu a făcut pe placul UDMR? Se înşeală amarnic. Sigur, ar fi susţinut un asemenea guvern minoritar dacă ar organiza în maximum trei luni alegeri parlamentare anticipate. Culmea e că mai există un scenariu al lui Băsescu-PDL: să invite USL să preia în stil patriotic azi guvernarea până la alegerile parlamentare de anul viitor, să se compromită USL la guvernare. Un guvern cu premier al USL, din vara acestui an, e sinucigaş, în condiţiile umilitoare în care ţara trebuie să returneze deja cele 20 de miliarde de euro împrumutate, iar economia ţării e la pământ şi PIB-ul s-a micşorat dramatic (vorba lui Varujan Vosganian, „organismul economic” nu mai are unde să cadă).
În contul unui scenariu al alegerilor parlamentare anticipate, în toamna acestui an, a reapărut o alternativă creştin-democrată pe piaţa electorală, pentru cei ce nu vor să audă de actuala putere sau opoziţie: PNŢCD-Victor Ciorbea (el are nucleul adevăratului PNŢCD; PNŢCD are două aripi, una închinată PDL, alta visătoare, a unui emigrant, Eugen Moiescu), care vrea reinstaurarea monarhiei.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.