Joi seară, un personaj rupt de peisaj, cu o pancartă pe care scria „Iohannis demisia”, a fost fluierat și huiduit copios la protestul din Capitală. Taxat drept diversionist și-a pus fițuica între picioare și a dispărut. Nu știu dacă omul încerca să deturneze atenția sau, apăsat de anonimitate, a venit și el cu un mesaj care spera ca ii va aduce un pic de atenție și o poza pe Facebook. Cert este că avertismentele online legate de posibili înfiltrați care fac jocuri obscure dau rezultate.
Președintele Iohannis rămâne reperul de care se agata speranțele în Piața Universității. Inca este privit ca singurul reprezentant onorabil al clasei politice și pivotul în jurul căruia se poate articula schimbarea dorită.
Nimeni nu-i contesta legitimitatea însa am auzit multe glasuri care exprimau nedumeriri legate de reacțiile acestuia, unele contra timp, altele doar greu de explicat.
Ultima, prin care invită vineri societatea civila la dialog, ridica cel puțin câteva semne de întrebare.
Președintele urmărește derularea evenimentelor sau se bazează doar pe rezumatele unor rapoarte? Ce decizii ii aparțin nemijlocit și cate sunt influențate hotărâtor de consilieri? Aceștia dorm în bătaia camerelor de luat vederi pentru că sunt depășiți de cerințele
postului sau vin la serviciu cu agende scrise departe de cancelaria prezidențială? Nici un gram de malițiozitate în aceste întrebări, doar dorință de a înțelege.
Klaus Iohannis împlinește un an la Cotroceni și ne este aproape necunoscut. Il privim ca pe un reper moral, are o prezentă decentă, am visat multi ani printre hăhăieli și „măi dragă” la asemenea statura, dar despre om și modul cum gândește… mister.
Apreciem că nu este populist dar l-am dori un pic mai popular. Am vrea să știe ca societatea civila este doar o umbra în România.
Putem trage nădejde că aceasta va începe sa se redefinească și sa capete greutate dar am dormit mult și ne-am trezit doar de trei zile. Inca nu se poate vorbi despre organizații, structuri, programe și lideri, mai ales lideri pentru că idei avem pentru zece proclamații de la Timișoara.
Cine ar putea reprezenta legitim „strada” într-un dialog cu președenția? Răspunsul trebuie sa vina tot din Piața Universității.
„Ar fi grupul de dialog social dar nici ei nu au legitimitate. Sunt oameni de onoare dar nu este mișcarea lor. Eventual familiile care au suferit zilele acestea ar avea căderea morala sa vorbească președintelui. Si aceia doar să meargă sa vorbească cu președintele, nu sa negocieze. Am auzit diverse opțiuni dar nu știu ce se va întâmpla. L-am votat și l-am sprijinit pe rețelele de socializare dar greșelile au început din primele luni de mandat cu alegerea consilierilor. Este acel domn Mihalache, a fost consilierul personal al lui Năstase. A fost și modul cum a ales sa lucreze cu Maior și Helvig… acționează haotic dar trebuie sa recunoaștem, din ce se află pe scena politică este omul cu cea mai mare legitimitate, obținută prin vot. Peste asta nu se poate trece dar vom vedea. Este nevoie de organizare dar este mult prea devreme. Inca cei prezenți se afla sub emoția puternică a nenorocirii de la Colectiv.” Florian, 38 de ani, arheolog la
Institutul de Arheologie Vasile Pârvan.
„Ar trebui sa meargă cineva la întâlnire. Sunt oameni destui pentru o asemenea întâlnire. Ne gândim, vorbim online și mai vedem. Moise Guran am înțeles ca nu vrea. Așteptăm să apară cineva.” Silviu, 27 ani
„Eu cred sincer că nu există cineva care să poată vorbi în numele străzii. Suntem dezorganizați deocamdată dar suntem uniți de gândul că trebuie să se schimbe ceva în tara asta. Ce anume nu cred ca a menționat nimeni. Noi studenții am cerut 6% din PIB pentru învățământ, conform legii 1 din 2011. Nu sunt de acord cu demisia Parlamentului pentru ca este singurul for democratic din tara asta. 10% din PIB pentru sănătate se mai cere, nu știu dacă este viabil. Într-o perioadă următoare se va face un program clar de cereri. Este prematură întâlnirea cu președintele. Cred ca el a vrut să arate deschidere către societatea civilă dar societatea civilă nu este prea bine definită la noi.” Sheila 21 ani, studentă la Automatică si Calculatoare, Universitatea Politehnică.
„Nu există reprezentanți legitimi ai străzii. Va trebui să găsim pe cineva care să vină dintre noi și să poată discuta cu cine trebuie. Ar trebui o persoană care nu prea a avut treabă cu politica până acum.” Cosmin, 37 ani
„Am auzit despre Claudiu Crăciun că ar putea vorbi în numele străzii. Apoi s-a vorbit ca a fost împins de PNL pe la toate mitingurile încă din 2012… As prefera sa meargă un grup de oameni. Cei de la Grupul pentru Dialog Social care au vechime și experientă. Eu m-as simți mai bine reprezentat de unii profesori de la mine, de Ioan Stanomir care vorbește mult în public pe teme politice. Anunțul lui Iohannis este destul de bizar. Fie a vrut să fie popular, fie a fost sfătuit greșit intenționat pentru a pierde simpatie.” Mircea anul 3 la Facultatea de Științe Politice a Universității București.
„Intelectualii, profesorii noștri care nu au avut legătură cu politica nici înainte, nici după ’89. Problemele le cunoaștem toți, liderii ne lipsesc. Nu știu cu cine ar putea dialoga acum președintele Iohannis.” Florin, 27 ani
„Este clar că lucrurile nu se vor schimba peste noapte, nu înțeleg graba asta. Va mai dura săptămâni, poate luni până să ne organizăm cu adevărat. Este bună ideea de dialog dar nu pentru mâine. Deocamdată protestăm, apoi vom alege și lideri. Noi am lucrat astăzi și acum venim la miting. Inca nu am avut timp sa discutăm așezat. Se vor clarifica lucrurile într-o săptămâna, două.” Cristina, 26 ani, salariat într-o companie farmaceutica
Articolul ar putea cuprinde încă 25-30 de păreri înregistrate prin mulțimea de la Universitate, dar esența este aceeași. Putini știu cine i-ar putea reprezenta la dialogul propus din scurt de președinție. Marea majoritate nici măcar nu și-au pus problema că este nevoie sa meargă cineva cu jalba în proțap la Cotroceni. Consideră că se striga suficient de tare în Piață și ca orice trăitor în România știe care
sunt metehnele societății.
Cred ca deblocarea impasului, aparent insurmontabil, are o soluție extrem de simplă: sa vina Mahomed la munte. Orice teamă ca l-ar putea confunda cineva pe Iohannis cu Băsescu, din perioada când promitea poporului întâlniri regulate la Universitate, este neîntemeiata. De mirare că un profesor, obișnuit să lucreze o viață cu tineri, nu s-a gândit pana acum să vina în fața clasei. Va fi bine primit și doar politicieni la final de carieră i-ar putea reproșa că face băi de mulțime.
Dacă tot cerem o reașezare a societății, să mutam temporar dialogul de la Palat în stradă, acolo unde zilele acestea se află câteva zeci de mii de lideri.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.