Diferenţele între proiectul Guvernului şi cel al Preşedinţiei

ARTICOLUL 23

Libertatea individuala

…

(3) Retinerea nu poate depasi 24 de ore.

–

ARTICOLUL 23

Libertatea individuala

…

(3) Retinerea nu poate depasi 48 de ore.

ARTICOLUL 44

Dreptul de proprietate privata

…

(8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata.

Caracterul licit al dobandirii se prezuma.

–

ARTICOLUL 44

Dreptul de proprietate privata

…

(8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata.

ARTICOLUL 52

Dreptul persoanei vatamate de o autoritate

publica

…

(3) Statul raspunde patrimonial pentru

prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

Raspunderea statului este stabilita in conditiile

legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care

si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava

neglijenta.

–

ARTICOLUL 52

Dreptul persoanei vatamate de o autoritate

publica

…

(3) Statul raspunde patrimonial pentru

prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

Raspunderea statului este stabilita in conditiile

legii si nu inlatura raspunderea magistratilor

pentru erorile judiciare savarsite.

ARTICOLUL 61

Rolul si structura

…

(2) Parlamentul este alcatuit din Camera

Deputatilor si Senat.

ARTICOLUL 61

Rolul si structura

…

(2) Parlamentul este alcatuit dintr-o singura

Camera denumita Camera Reprezentantilor

ARTICOLUL 61

Rolul si structura

…

(2) Parlamentul este alcatuit dintr-o singura

Camera.

ARTICOLUL 63

Durata mandatului

(2) Alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru

Senat se desfasoara in cel mult 3 luni de la

expirarea mandatului sau de la dizolvarea

Parlamentului.

ARTICOLUL 63

Durata mandatului

…

(2) Alegerile pentru Camera Reprezentantilor se

desfasoara in cel mult 45 de zile de la expirarea

mandatului sau de la dizolvarea sa.

ARTICOLUL 63

Durata mandatului

…

(2) Alegerile pentru Parlament se desfasoara in

cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de

la dizolvarea sa.

ARTICOLUL 65

Sedintele Camerelor

(1) Camera Deputatilor si Senatul lucreaza in

sedinte separate.

(2) Camerele isi desfasoara lucrarile si in sedinte

comune, potrivit unui regulament adoptat cu

votul majoritatii deputatilor si senatorilor,

pentru:

a) primirea mesajului Presedintelui Romaniei;

b) aprobarea bugetului de stat si a bugetului

asigurarilor sociale de stat;

c) declararea mobilizarii totale sau partiale;

d) declararea starii de razboi;

e) suspendarea sau incetarea ostilitatilor militare;

f) aprobarea strategiei nationale de aparare a

tarii;

g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de

Aparare a tarii;

h) numirea, la propunerea Presedintelui

Romaniei, a directorilor serviciilor de informatii

si exercitarea controlului asupra activitatii

acestor servicii;

i) numirea Avocatului Poporului;

j) stabilirea statutului deputatilor si al senatorilor,

stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale

acestora;

k) indeplinirea altor atributii care, potrivit

Constitutiei sau regulamentului, se exercita in

sedinta comuna.

ARTICOLUL 65 se abroga

ARTICOLUL 65

Sedintele Parlamentului

(1) Parlamentul lucreaza in sedinte. sedintele

Parlamentului sunt publice.

(2) Parlamentul poate hotari ca anumite sedinte

sa fie secrete.

ARTICOLUL 68

Caracterul public al sedintelor

(1) Sedintele celor doua Camere sunt publice.

(2) Camerele pot hotari ca anumite sedinte sa fie

secrete.

ARTICOLUL 68 va avea urmatorul cuprins:

(1) Sedintele Camerei Reprezentantilor sunt

publice.

(2) Camera Reprezentantilor poate hotari ca

anumite sedinte sa fie secrete.

ARTICOLUL 68 – se abroga

ARTICOLUL 72

Imunitatea parlamentara

…

(2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi

in judecata penala pentru fapte care nu au

legatura cu voturile sau cu opiniile politice

exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot

fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara

incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa

ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata

penala se pot face numai de catre Parchetul de pe

langa inalta Curte de Casatie si Justitie.

Competenta de judecata apartine inaltei Curti de

Casatie si Justitie.

(3) In caz de infractiune flagranta, deputatii sau

senatorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei.

Ministrul justitiei il va informa neintarziat pe

presedintele Camerei asupra retinerii si a

perchezitiei. in cazul in care Camera sesizata

constata ca nu exista temei pentru retinere, va

dispune imediat revocarea acestei masuri.

ARTICOLUL 72

Imunitatea parlamentara

…

(2) Parlamentarii pot fi urmariti si trimisi in

judecata penala pentru fapte care nu au legatura

cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in

exercitarea mandatului, dar nu pot fi

perchezitionati, retinuti sau arestati decat dupa

incuviintarea Camerei Reprezentantilor si dupa

ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata

penala se pot face numai de catre Parchetul de pe

langa inalta Curte de Casatie si Justitie.

Competenta de judecata apartine inaltei Curti de

Casatie si Justitie.

(3) in caz de infractiune flagranta, parlamentarii

pot fi retinuti si supusi perchezitiei. Ministrul

justitiei il va informa neintarziat pe presedintele

Camerei Reprezentantilor asupra retinerii si a

perchezitiei. in cazul in care Camera

Reprezentantilor constata ca nu exista temei

pentru retinere, va dispune imediat revocarea

acestei masuri.

ARTICOLUL 72

Imunitatea parlamentara

…

(2) Urmarirea, perchezitia, retinerea, arestarea

sau trimiterea in judecata penala a

parlamentarilor, pentru fapte care nu au legatura

cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in

exercitarea mandatului, se pot face numai de

catre Parchetul de pe langa inalta Curte de

Casatie si Justitie. Competenta de judecata

apartine inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(3) Abrogat.

ARTICOLUL 73

Categorii de legi

(3) Prin lege organica se reglementeaza:

…S

e adauga urmatorul aliniat:

s1) raspunderea judecatorilor si procurorilor;

ARTICOLUL 76

Adoptarea legilor si a hotararilor

(1) Legile organice si hotararile privind

regulamentele Camerelor se adopta cu votul

majoritatii membrilor fiecarei Camere.

(2) Legile ordinare si hotararile se adopta cu

votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare

Camera.

(3) La cererea Guvernului sau din proprie

initiativa, Parlamentul poate adopta proiecte de

legi sau propuneri legislative cu procedura de

urgenta, stabilita potrivit regulamentului fiecarei

Camere.

–

ARTICOLUL 76

Adoptarea legilor si a hotararilor

Se introduce alin. (4)

(4) Propunerile legislative si proiectele de legi

vor fi dezbatute si votate in plen in doua lecturi

succesive, la cel putin 30 de zile distanta. in

cadrul primei lecturi, dezbaterile si votul se vor

face pe articole. in cadrul celei de-a doua lecturi,

dezbaterile si votul se vor face pe articole,

urmate de votul final pe intreaga lege. in mod

exceptional, Parlamentul poate aproba, cu

majoritatea voturilor membrilor prezenti,

reducerea termenului de 30 de zile si adoptarea

unui proiect de lege sau a unei propuneri

legislative in procedura de urgenta.

ARTICOLUL 89

Dizolvarea Parlamentului

…

(2) In cursul unui an, Parlamentul poate fi

dizolvat o singura data

ARTICOLUL 89

Dizolvarea Parlamentului

…

(2) Parlamentul nu poate fi dizolvat decat dupa

trecerea a cel putin un an de la ultima sa

dizolvare

ARTICOLUL 89

Dizolvarea Parlamentului

…

(2) In cursul unui an, Parlamentul poate fi

dizolvat o singura data.

ARTICOLUL 94

Alte atributii

Presedintele Romaniei indeplineste si

urmatoarele atributii:

a) confera decoratii si titluri de onoare;

b) acorda gradele de maresal, de general si de

amiral;

c) numeste in functii publice, in conditiile

prevazute de lege;

d) acorda gratierea individuala.

–

ARTICOLUL 94

Alte atributii

Presedintele Romaniei indeplineste si

urmatoarele atributii:

a) confera si retrage decoratii si titluri de onoare;

…

ARTICOLUL 97

Vacanta functiei

…

(2) In termen de 3 luni de la data la care a

intervenit vacanta functiei de Presedinte al

Romaniei, Guvernul va organiza alegeri pentru

un nou Presedinte.

ARTICOLUL 97

Vacanta functiei

…

(2) in termen de 45 de zile de la data la care a

intervenit vacanta functiei de Presedinte al

Romaniei, Guvernul va organiza alegeri pentru

functia de Presedinte

ARTICOLUL 97

Vacanta functiei

…

(2) in termen de 60 de zile de la data la care a

intervenit vacanta functiei de Presedinte al

Romaniei, Guvernul va organiza alegeri pentru

functia de Presedinte.

ARTICOLUL 109

Raspunderea membrilor Guvernului

(1) Guvernul raspunde politic numai in fata

Parlamentului pentru intreaga sa activitate.

Fiecare membru al Guvernului raspunde politic

solidar cu ceilalti membri pentru activitatea

Guvernului si pentru actele acestuia.

(2) Numai Camera Deputatilor, Senatul si

Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara

urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru

faptele savarsite in exercitiul functiei lor. Daca sa

cerut urmarirea penala, Presedintele Romaniei

poate dispune suspendarea acestora din functie.

Trimiterea in judecata a unui membru al

Guvernului atrage suspendarea lui din functie.

Competenta de judecata apartine inaltei Curti de

Casatie si Justitie.

(3) Cazurile de raspundere si pedepsele

aplicabile membrilor Guvernului sunt

reglementate printr-o lege privind

responsabilitatea ministeriala.

ARTICOLUL 109

Raspunderea membrilor Guvernului

(1) Guvernul raspunde politic numai in fata

Parlamentului pentru intreaga sa activitate.

Fiecare membru al Guvernului raspunde politic

solidar cu ceilalti membri pentru activitatea

Guvernului si pentru actele acestuia.

(2) Raspunderea penala a membrilor Guvernului

se stabileste prin lege organica.

ARTICOLUL 109

Raspunderea membrilor Guvernului

(1) Guvernul raspunde politic numai in fata

Parlamentului pentru intreaga sa activitate.

Fiecare membru al Guvernului raspunde politic

solidar cu ceilalti membri pentru activitatea

Guvernului si pentru actele acestuia.

(2) Abrogat.

(3) Raspunderea penala a membrilor Guvernului,

pentru fapte savarsite in exercitiul functiei lor, se

stabileste prin lege organica. Competenta de

judecata apartine inaltei Curti de Casatie si

Justitie

ARTICOLUL 114

Angajarea raspunderii Guvernului

(1) Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata

Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta

comuna, asupra unui program, a unei declaratii

de politica generala sau a unui proiect de lege.

ARTICOLUL 114

Angajarea raspunderii Guvernului

(1) Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata

Parlamentului, in sedinta comuna, asupra unui

program, a unei declaratii de politica generala

sau a unui proiect de lege.

ARTICOLUL 114

Angajarea raspunderii Guvernului

(1) Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata

Parlamentului, o singura data pe sesiune, asupra

unui program, a unei declaratii de politica

generala sau a unui proiect de lege.

(1′) Limitarea angajarii raspunderii prevazuta la

alineatul (1) nu se aplica in cazul proiectului

bugetului de stat si cel al asigurarilor sociale de

stat.

ARTICOLUL 119

Consiliul Suprem de Aparare a tarii

Consiliul Suprem de Aparare a tarii organizeaza

si coordoneaza unitar activitatile care privesc

apararea tarii si securitatea nationala,

participarea la mentinerea securitatii

internationale si la apararea colectiva in

sistemele de alianta militara, precum si la actiuni

de mentinere sau de restabilire a pacii.

–

ARTICOLUL 119

Consiliul Suprem de Aparare a tarii

(1) Consiliul Suprem de Aparare a tarii

organizeaza si coordoneaza unitar activitatile

care privesc apararea tarii si securitatea

nationala, participarea la mentinerea securitatii

internationale si la apararea colectiva in

sistemele de alianta militara, precum si la actiuni

de mentinere sau de restabilire a pacii.

(2) in conditiile legii, Consiliul Suprem de

Aparare a tarii transmite Parlamentului, in

vederea aprobarii, strategia de securitate

nationala.

(3) Consiliul Suprem de Aparare a tarii transmite

Parlamentului rapoartele asupra activitatii

desfasurate, in vederea examinarii acestora.

ARTICOLUL 124

Infaptuirea justitiei

(1) Justitia se infaptuieste in numele legii.

(2) Justitia este unica, impartiala si egala pentru

toti.

(3) Judecatorii sunt independenti si se supun

numai legii.

–

ARTICOLUL 124

Infaptuirea justitiei

(3) Judecatorii sunt independenti si se supun

numai Constitutiei, legii si deciziilor Curtii

Constitutionale.

(4) Raspunderea judecatorilor si procurorilor se

reglementeaza prin lege organica.

ARTICOLUL 126

Instantele judecatoresti

…

(6) Controlul judecatoresc al actelor

administrative ale autoritatilor publice, pe calea

contenciosului administrativ, este garantat, cu

exceptia celor care privesc raporturile cu

Parlamentul, precum si a actelor de

comandament cu caracter militar. Instantele de

contencios administrativ sunt competente sa

solutioneze cererile persoanelor vatamate prin

ordonante sau, dupa caz, prin dispozitii din

ordonante declarate neconstitutionale.

–

ARTICOLUL 126

Instantele judecatoresti

…

(6) Controlul judecatoresc al actelor

administrative ale autoritatilor publice, pe calea

contenciosului administrativ, este garantat, cu

exceptia celor care privesc raporturile cu

Parlamentul, a actelor de comandament cu

caracter militar, precum si a celor care privesc

politicile fiscale si bugetare. Instantele de

contencios administrativ sunt competente sa

solutioneze cererile persoanelor vatamate prin

ordonante sau, dupa caz, prin dispozitii din

ordonante declarate neconstitutionale.

SECTIUNEA a 3-a

Consiliul Superior al Magistraturii

ARTICOLUL 133

Rolul si structura

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este

garantul independentei justitiei.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este

alcatuit din 19 membri, din care:

a) 14 sunt alesi in adunarile generale ale

magistratilor si validati de Senat;

acestia fac parte din doua sectii, una pentru

judecatori si una pentru procurori; prima sectie

este compusa din 9 judecatori, iar cea de-a doua

din 5 procurori;

b) 2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti

in domeniul dreptului, care se bucura de inalta

reputatie profesionala si morala, alesi de Senat;

acestia participa numai la lucrarile in plen;

c) ministrul justitiei, presedintele inaltei Curti de

Casatie si Justitie si procurorul general al

Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si

Justitie.

(3) Presedintele Consiliului Superior al

Magistraturii este ales pentru un mandat de un

an, ce nu poate fi reinnoit, dintre magistratii

prevazuti la alineatul (2) litera a).

(4) Durata mandatului membrilor Consiliului

Superior al Magistraturii este de 6 ani.

(5) Hotararile Consiliului Superior al

Magistraturii se iau prin vot secret.

(6) Presedintele Romaniei prezideaza lucrarile

Consiliului Superior al Magistraturii la care

participa.

(7) Hotararile Consiliului Superior al

Magistraturii sunt definitive si irevocabile, cu

exceptia celor prevazute la articolul 134 alineatul

(2)

SECTIUNEA a 3-a

Consiliul Superior al Magistraturii

ARTICOLUL 133

Rolul si structura

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este

garantul independentei justitiei.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este

alcatuit din 19 membri, din care: a) 10 sunt alesi

in adunarile generale ale magistratilor si validati

de Parlament; acestia fac parte din doua sectii,

una pentru judecatori si una pentru procurori;

prima sectie este compusa din 5 judecatori, iar

cea de-a doua din 5 procurori;

b) 6 reprezentanti ai societatii civile, specialisti

in domeniul dreptului, care se bucura de inalta

reputatie profesionala si morala: 3 numiti de

Parlament si 3 de catre Presedintele Romaniei;

c) ministrul justitiei, presedintele inaltei Curti de

Casatie si Justitie si procurorul general al

Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si

Justitie.

(3) Presedintele Consiliului Superior al

Magistraturii este ales pentru un mandat de un

an, ce nu poate fi prelungit sau innoit, dintre

membrii prevazuti la alineatul (2) literele a) si b).

(4) Durata mandatului membrilor Consiliului

Superior al Magistraturii este de 4 ani.

SECTIUNEA a 3-a

Consiliul Superior al Magistraturii

ARTICOLUL 133

Rolul si structura

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este

garantul independentei justitiei.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este

alcatuit din 19 membri, din care:

a) 10 sunt alesi in adunarile generale ale

magistratilor si validati de Parlament; acestia fac

parte din doua sectii, una pentru judecatori si una

pentru procurori; prima sectie este compusa din

5 judecatori, iar cea de-a doua din 5 procurori;

b) 6 reprezentanti ai societatii civile, care se

bucura de inalta reputatie profesionala si morala:

3 numiti de Parlament si 3 de catre Presedintele

Romaniei;

c) ministrul justitiei, presedintele inaltei Curti de

Casatie si Justitie si procurorul general al

Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si

Justitie.

(3) Presedintele Consiliului Superior al

Magistraturii este ales dintre membrii prevazuti

la alineatul (2) literele a) si b), pentru un mandat

de un an, ce poate fi innoit o singura data.

Mandatul acestuia nu poate fi prelungit.

(4) Durata mandatului membrilor Consiliului

Superior al Magistraturii este de 6 ani si nu poate

fi prelungit sau innoit.

(5) Hotararile Consiliului Superior al

Magistraturii se iau prin vot public si se

motiveaza.

(6) Abrogat.

(7) Hotararile Consiliului Superior al

Magistraturii sunt definitive si irevocabile, cu

exceptia celor prevazute la articolul 134 alineatul (2)

ARTICOLUL 138

Bugetul public national

…

(2) Guvernul elaboreaza anual proiectul

bugetului de stat si pe cel al asigurarilor sociale

de stat, pe care le supune, separat, aprobarii

Parlamentului.

–

ARTICOLUL 138

Bugetul public national

…

(2) Guvernul elaboreaza anual proiectul

bugetului de stat si pe cel al asigurarilor sociale

de stat, pe care le transmite institutiilor Uniunii

Europene, dupa informarea prealabila a

Parlamentului asupra continutului acestora.

(2′) Guvernul supune spre aprobare

Parlamentului, separat, proiectul bugetului de

stat si pe cel al asigurarilor sociale de stat.

–

–

ARTICOLUL 138′

Politica financiara

(1) Statul trebuie sa evite deficitul public

excesiv. Deficitul bugetar nu poate fi mai mare

de 3% din produsul intern brut, iar datoria

publica nu poate depasi 60% din produsul intern

brut.

(2) imprumuturile externe pot fi contractate

numai in domeniul investitiilor.

(3) in cazul producerii unei catastrofe naturale

sau ivirii unor situatii exceptionale cu impact

negativ semnificativ asupra finantelor publice,

valorile maxime prevazute la alineatul (1) pot fi

depasite, cu acordul majoritatii membrilor

Parlamentului, numai daca depasirea poate fi

compensata in maximum trei ani.

(4) Prin derogare de la dispozitiile alineatului

(2), pentru prevenirea consecintelor unei

calamitati naturale sau ale unui dezastru deosebit

ARTICOLUL 146

Atributii

Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:

…

h) da aviz consultativ pentru propunerea de

suspendare din functie a Presedintelui Romaniei;

–

ARTICOLUL 146

Atributii

Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:

…

h) da aviz obligatoriu pentru propunerea de

suspendare din functie a Presedintelui Romaniei;

ARTICOLUL 148

Integrarea in Uniunea Europeana

(1) Aderarea Romaniei la tratatele constitutive

ale Uniunii Europene, in scopul transferarii unor

atributii catre institutiile comunitare, precum si

al exercitarii in comun cu celelalte state membre

a competentelor prevazute in aceste tratate, se

face prin lege adoptata in sedinta comuna a

Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate

de doua treimi din numarul deputatilor si

senatorilor.

(2) Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor

constitutive ale Uniunii Europene, precum si

celelalte reglementari comunitare cu caracter

obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile

contrare din legile interne, cu respectarea

prevederilor actului de aderare.

(3) Prevederile alineatelor (1) si (2) se aplica, in

mod corespunzator, si pentru aderarea la actele

de revizuire a tratatelor constitutive ale UniuniiEuropene.

(4) Parlamentul, Presedintele Romaniei,

Guvernul si autoritatea judecatoreasca

garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor

rezultate din actul aderarii si din prevederile

alineatului (2).

(5) Guvernul transmite celor doua Camere ale

Parlamentului proiectele actelor cu caracter

obligatoriu inainte ca acestea sa fie supuse

aprobarii institutiilor Uniunii Europene.

ARTICOLUL 148

Integrarea in Uniunea Europeana

(1) Aderarea Romaniei la tratatele constitutive

ale Uniunii Europene, in scopul transferarii unor

atributii catre institutiile comunitare, precum si

al exercitarii in comun cu celelalte state membre

a competentelor prevazute in aceste tratate, se

face prin lege adoptata de Parlament, cu o

majoritate de doua treimi din numarul membrilor

sai.

…

(5) Guvernul transmite Parlamentului proiectele

actelor cu caracter obligatoriu inainte ca acestea

sa fie supuse aprobarii institutiilor Uniunii

Europene.

ARTICOLUL 148

Integrarea in Uniunea Europeana

(1) Romania este stat membru al Uniunii

Europene si exercita in comun cu celelalte state

membre competentele stabilite de tratatele

Uniunii.

(1′) Ratificarea actelor de revizuire a tratatelor

constitutive ale Uniunii Europene se face prin

lege adoptata de Parlament, cu o majoritate de

doua treimi din numarul membrilor sai.

(2) Ca urmare a aderarii Romaniei la Uniunea

Europeana, prevederile tratatelor constitutive sau

de revizuire precum si celelalte reglementari ale

Uniunii cu caracter obligatoriu au prioritate fata

de dispozitiile contrare din legile interne.

(2′) Ratificarea tratatului privind aderarea unui

stat la Uniunea Europeana se face prin lege

adoptata de Parlament, cu o majoritate de doua

treimi din numarul membrilor sai.

(3) Abrogat.

(4) Parlamentul, Presedintele Romaniei,

Guvernul si autoritatea judecatoreasca

garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor

rezultate din actul aderarii si din prevederile

alineatului (2).

(5) Abrogat.

ARTICOLUL 149

Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord

Aderarea Romaniei la Tratatul Atlanticului de

Nord se face prin lege adoptata in sedinta

comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, cu o

majoritate de doua treimi din numarul deputatilor

si senatorilor.

ARTICOLUL 149

Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord

Aderarea Romaniei la Tratatul Atlanticului de

Nord se face prin lege adoptata de Parlament, cu

o majoritate de doua treimi din numarul

membrilor sai

ARTICOLUL 149

Participarea la Tratatul Atlanticului de Nord

Romania este parte la Tratatul Atlanticului de

Nord. Obligatiile care decurg din aceasta calitate

a Romaniei vor fi aduse la indeplinire de catre

Parlament, Presedintele Romaniei si Guvern.

ARTICOLUL 155

Dispozitii tranzitorii

(1) Proiectele de legi si propunerile legislative in

curs de legiferare se dezbat si se adopta potrivit

dispozitiilor constitutionale anterioare intrarii in

vigoare a legii de revizuire.

(2) Institutiile prevazute de Constitutie, existente

la data intrarii in vigoare a legii de revizuire,

raman in functiune pana la constituirea celor noi.

(3) Prevederile alineatului (1) al articolului 83 se

aplica incepand cu urmatorul mandat

prezidential.

(4) Dispozitiile cu privire la inalta Curte de Casatie si Justitie vor fi aduse la indeplinire in

cel mult 2 ani de la data intrarii in vigoare a legii

de revizuire.

(5) Judecatorii in functie ai Curtii Supreme de

Justitie si consilierii de conturi numiti de

Parlament isi continua activitatea pana la data

expirarii mandatului pentru care au fost numiti.

Pentru asigurarea innoirii Curtii de Conturi din 3

in 3 ani, la expirarea mandatului actualilor

consilieri de conturi acestia vor putea fi numiti

pentru inca un mandat de 3 ani sau de 6 ani.

(6) Pana la constituirea instantelor judecatoresti

specializate, litigiile rezultate din activitatea

Curtii de Conturi vor fi solutionate de catre

instantele judecatoresti ordinare.

ARTICOLUL 155

Dispozitii tranzitorii

(1) Proiectele de legi si propunerile legislative in

curs de legiferare se dezbat si se adopta potrivit

dispozitiilor constitutionale modificate prin legea

de revizuire.

ARTICOLUL 155

Dispozitii tranzitorii

(1) Proiectele de legi si propunerile legislative in

curs de legiferare se dezbat si se adopta potrivit

dispozitiilor legii de revizuire.

(2) Institutiile prevazute de Constitutie, existente

la data intrarii in vigoare a legii de revizuire,

raman in functiune pana la constituirea celor noi.

(3) Dispozitiile legii de revizuire se aplica

incepand cu urmatoarele alegeri parlamentare.

(4) Proiectele de legi si propunerile legislative

adoptate sau respinse de catre prima Camera

sesizata, potrivit dispozitiilor constitutionale anterioare intrarii in vigoare a legii de revizuire,

se dezbat si se adopta de catre Parlament, intr-o

singura lectura, pe articole, urmate de votul final

pe intreaga lege.

(5) Abrogat.

(6) Abrogat.