Emil Boc are toate motivele să fie invidios pe directorul de la culegere şi analiză date din cadrul Secretariatului General al Guvernului, dat fiind faptul că salariul subalternului său este cu 2.000 de lei mai mare decât al său. Astfel, în timp ce prim-ministrul primeşte pentru munca prestată 6.184 lei, directorul din subordine are nu mai puţin decât 8.106 lei, acesta din urmă fiind şi cel mai bine plătit din tot personalul SGG. Mai mult, salariul lui Boc este depăşit şi de cel al unui director adjunct de la Direcţia B Control, care primeşte 6.329 lei. Acum nu că i-am suspecta pe guvernanţi că ar trăi din salariu, dar tindem să credem că nivelul salariilor a fost stabilit pe bază de competenţă.
Mergând mai departe prin lista veniturilor angajaţilor Secretariatului General al Guvernului, aflăm că cei 539 de bugetari ai acestui aparat au venituri diferenţiate pe criterii care ne scapă. Astfel, la egalitate cu Emil Boc se află şeful Serviciului Contencios, care primeşte un salariu de 6.140 lei, în timp ce şeful direct al acestuia, directorul departamentului Contencios şi Resurse Umane, este plătit cu doar 5.022 lei, la fel ca directorul care pregăteşte şedinţele de Guvern.
În fruntea listei cu cele mai mari salarii de la Guvern se mai află un director grad II de la Direcţia Control, cu 6.117 lei, consilierul de la Relaţii Internaţionale, Înalţi Reprezentanţi şi Protocol, care primeşte 5.862 lei, urmat de directorul de la Direcţia Specială, plătit cu 5.366 lei, şi de şeful serviciului Juridic şi administrativ, cu 5.114 lei. Prin comparaţie, consilierul de la Securitate Naţională nu are decât 3.415 lei, iar secretarul de stat de la Departamentul Luptă Antifraudă este salarizat cu 3.913 lei, considerându-se probabil că activitatea acestora nu are prea mare importanţă.
În cadrul departamentelor, nivelul salariilor pare aleatoriu. Spre exemplu, la Direcţia B Control, un consilier 1 A gd. 3 primeşte 5.122 lei, în timp ce alţi consilieri aflaţi la acelaşi nivel au 4.521 lei, 4.431 lei, 3.845 lei şi 3.391 lei. În fine, la polul opus, cel mai prost plătiţi angajaţi din SGG sunt casierul de la Biroul Arhivă, care primeşte doar 745 lei, şi un expert cu grad de asistent de la Serviciul Programe şi Relaţii cu Societatea Civilă şi Organisme Internaţionale, cu 962 lei. Aceştia sunt urmaţi de câţiva experţi asistenţi, referenţi şi secretari, care au salarii de circa 1.000 lei, însă din cei 539 de anjajaţi ai SGG, doar 33 au salarii de până la 1.200 lei, restul încadrându-se într-o medie de aproximativ 3.700 lei.