DNA demonstrează implicarea pedeliştilor

Procurorii DNA susţin că din demersurile Asociaţiei Naţionale a Surzilor a rezultat că absolut toate bunurile obţinute din partea organelor vamale, cu titlu gratuit, au fost aduse la sediul asociaţiei, de reprezentanţi ai PDL Constanţa, la repartizarea mărfurilor venind şi senatorul Mircea Banias, potrivit Mediafax.

„Din demersurile efectuate de Asociaţia Naţională a Surzilor din România – Filiala Constanţa, a rezultat că, absolut toate bunurile obţinute din partea organelor vamale, cu titlu gratuit, au fost aduse la sediul asociaţiei, de reprezentanţi ai Partidului Democrat Liberal – Organizaţia Judeţeană Constanţa, ulterior venind la sediul asociaţiei şi inculpatul Banias Mircea, cu ocazia repartizării bunurilor către unii din membrii asociaţiei.

Asociaţia nu deţine absolut niciun fel de documente cu privire la bunurile respective, acestea nu au fost introduse în niciun fel în contabilitatea unităţii. Nu există absolut niciun fel de document de atribuire cu titlu gratuit a unor perechi de încălţăminte şi costume trening către Asociaţia respectivă”, se arată în referatul procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin care au cerut prelungirea arestării inculpaţilor din cazul „Mironescu”.

DNA spune că din declaraţia senatorului Mircea Banias, din data de 14 iunie 2011, rezultă că nu deţine niciun fel de documente cu privire la atribuirea de către Autoritatea Naţională a Vămilor, în cursul lunilor octombrie – decembrie 2010 a unor bunuri purtând însemne de marcă înregistrată, arată DNA.

Din rezultatele preliminare ale percheziţiei IT efectuatea supra hard-disk-urilor calculatoarelor de la sediul Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, a rezultat că, în perioada menţionată, nu există niciun fel de acte prin care Asociaţia pentru Promovarea Intereselor Porturilor Dunărene şi la Marea Neagră să fi primit, cu titlu gratuit, bunuri purtând însemne de marcă înregistrată, din partea autorităţilor vamale.

De asemenea, nu au fost găsite la percheziţia IT documente de scoatere din magazia de confiscări vamale, în perioada menţionată, de bunuri purtătoare de însemne de marcă înregistrată destinate vreuneia dintre asociaţiile amintite sau lui Mircea Banias.

DNA precizează că, din toate actele de urmărire penală şi actele procedurale aferente, s-au obţinut noi mijloace de probă cu privire la săvârşirea de către inculpaţii din cazul „Mironescu” a infracţiunilor pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală.

Declaraţii nesincere ale inculpaţilor

Direcţia Naţională Anticorupţie afirmă că pe parcursul întregii urmăriri penale desfăşurată până în prezent, în cazul privind afacerile din Portul Constanţa, absolut toţi inculpaţii – care nu au uzat de dreptul de tăcere – au dat declaraţii profund nesincere, fabricând explicaţii neverosimile.

Potrivit DNA, organizarea tuturor inculpaţilor într-un grup infracţional, extrem de bine structurat, prezentând o subordonare ierarhică clar conturată şi beneficiind de un palier eficient de protecţie politică, demonstrează de o manieră pregnantă „o activitate infracţională extrem de periculoasă pentru existenţa şi funcţionarea normală a statutului de drept în România”.

„Pe parcursul înregii urmăriri penale desfăşurată până în prezent, absolut toţi inculpaţii (care nu au uzat de dreptul de tăcere) au dat declaraţii profund nesincere, fabricând explicaţii neverosimile pentru convorbirile telefonice interceptate în prezenta cauză şi care se desfăşoară, în marea lor majoritate într-un limbaj codat, propriu şi creat de grupul infracţional organizat, tocmai pentru a îngreuna sau chiar a împiedica aflarea adevărului în cauză”, se arată în referatul procurorilor DNA privind cererea de prelungire a mandatelor de arestare preventivă a inculpaţilor din cazul „Mironescu”, solicitare admisă.

Potrivit anchetatorilor, mare parte a inculpaţilor nu au dat, până în acest moment, declaraţie în faza de urmărire penală, nici înaintea procurorului şi nici înaintea celor două complete ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (care au judecat cererea de arestare şi recursul privind încarcerarea celor 28 de inculpaţi-n.r.).

„Desigur, că dreptul la tăcere este o componentă esenţială a dreptului la apărare, consacrat atât de legislaţia procesual penală română, cât şi de o pleiadă de tratate şi convenţii internaţionale în domeniul respectării drepturilor omului (CEDO, Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Politice şi Civile – ONU 1966, Convenţia Universală a Drepturilor Omului etc.). Cu toate acestea, o mare parte din persoanele care şi-au exercitat dreptul la tăcere, au formulat în ultimele zile cereri prin care să fie audiate în calitate de inculpaţi în cauză. Alegerea unui astfel de moment procesual pentru a da o declaraţie de inculpat în cauză, după ce anterior şi-a exercitat dreptul la tăcere, conturează totuşi convingerea procurorului că respectivii inculpaţi au dorit ca, întâi să devină publice conţinutul convorbirilor telefonice interceptate în cauză, precum şi ceea ce au declarat ceilalţi inculpaţi, în scopul evident de a-şi plăsmui explicaţii pentru mijloacele principale de probă existente împotriva lor”, explică DNA, în documentul citat, obţinut de MEDIAFAX.