Analistul politic și scriitorul panamez Julio Yao Villalaz este revoltat de legătura făcută între documentele firmei Mossak-Fonseca și țara sa. El scrie pentru publicația La Estrella de Panama că publicarea cestor documente a fost precedată de diverse operațiuni ale serviciilor de informații din diferite țări și ale fiscului american.
”Nu mă gândesc să intru în dezbaterea bizantină despre cât de legală sau nu este înregistrarea companiilor offshore sau despre care sunt obiectivele lor. Nu că acest subiect al legalității lor mi-e indiferent sau nu-mi pare important. Am aflat luna trecută de de responsabilitatea pe care a avut-o în această privință o anume doamnă, care, acționând din rațiuni personale și pentru răzbunare, vindea din 2008-2009 documetele firmei Mossak-Fonseca, și despre acțiunile unui cuplu din aceeași companie și poate ale altor persoane.
Ce ne interesează aici este să știm cum au căzut documentele Mossak-Fonseca în mâinile agențiilor americane ”însărcinate cu aplicarea legii” și dacă asta s-a întâmplat înainte sau după ce acea doamnă a oferit sau a vândut documentele ziarului Suddeutsche Zeitung. Știm că ziarul german le-a trimis Consorțiului jurnaliștilor de investigație și că aceștia sunt susținuți de George Soros și de elitele din SUA.
Amintitele agenții s-au folosit de documete pentru a acuza narcotraficanții, teroriștii, traficanții de arme și pe cei care spală bani, iar pe de altă parte le-au folosit împotriva anumitor bănci din Panama.
Această chestiune nu mai este bizantină, pentru că implică participarea guvernului SUA într-o acțiune ce contravine dreptului internațional. Acțiunea împotriva pieței bancare și financiare din Panama constituie un atac la unul din fundamentele economiei noastre. Nimic bizantin în dezvăluirea că Mossak-Fonseca are legătură cu personaje sinistre pe aproape toate continentele, legate de servicii de informații, cel puțin din 1986, în special de cele care au fost implicate în scandalul Iran-Contra.
Mossak-Fonseca nu a fost creată în 1977, așa cum apare în arhive, ci în 1986, în Insulele Virgine Britanice. În 1977 nu existat decât Jurgen Mossak Law Firm. Firma apare în 1986, cu ocazia scandalului Iran-Contra.
Banii din vânzarea de arme erau investiți în droguri, pe care înalții funcționari – pretinzând că nu știu – le introduceau în cartierele sărace din SUA. O parte din fonduri au fost canalizate în Democracy Project, pentru a duce la căderea regimului Noriega. Totul in asa fel încât, pe de o parte se făceau că nu văd nimic în cartierele celor de culoare, iar pe de altă parte le permiteau domnilor îmbrăcați în smoking să deschidă firma Mossak-Fonseca în Insulele Virgine, teritoriu pe care SUA îl impart cu Marea Britanie.
De ce nu au înființat firma în Panama? Poate pentru că operațiunea ”Pisces” a DEA (Drug Enforcement Agency) s-a încheiat cu succes și țara noastră (condusa de Ricardo Espriella) a adoptat legi care zădărniceau operațiuni clandestine și ilegale precum Iran-Contras.
Mossak-Fonseca ar fi luat parte, alături de Washington, la o acțiune împotriva statului Panama care viola dreptul internațional, și anume răsturnarea unui guvern străin. Din acest motiv originea Mossak-Fonseca este confuză, pentru că acum știm că firma a fost folosită de diverse servicii de informații din diferite țări.
Anul 1986 este crucial din cauza scandalului Iran-Contras, dar și pentru că exact acum 30 de ani, în aprilie 1986, Consiliul de Securitate Națională din SUA a luat decizia de a răsturna guvernul Noriega, din motive de politică internă și nerelevante pentru panamezii care cereau schimbarea într-un mod legitim. Fiecare panamez poate avea propria opinie despre Noriega, dar SUA nu aveau nici cel mai mic drept să-l expulzeze, cu atât mai puțin cu cât știau dinainte că aceasta va oferi ocazia asasinării a mii de panamezi nevinovați.
Trebuie să refuzăm ca numele Panama, care aparține tuturor panamezilor, să fie deturnat de aceste documente care descriu degenerescența cea mai gravă capitalismului modern. Pentru a rupe orice legătură cu imaginea care afectează acum numeroase țări, organisme și personalități, trebuie ca intrarea în lupanar să fie interzisă sau, mai bine, să fie închis.”
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.