Doi pitici în grădina lui Gulliver

Aici, la noi acasă, doi pitici, Klaus Iohannis şi Ludovic Orban, joacă în filmul globaliştilor, dar nu pricep că acum au cea mai bună oportunitate de a trage mari foloase(…)

Doi pitici în grădina lui Gulliver

Aici, la noi acasă, doi pitici, Klaus Iohannis şi Ludovic Orban, joacă în filmul globaliştilor, dar nu pricep că acum au cea mai bună oportunitate de a trage mari foloase(…)

Pandemia 2020 are a fi un reper istoric, cu siguranţă. De ce fel de talie? De talia World Trade Center?

Ordinea aşa-zis mondială (occidentalo-centrică, în fapt) s-a instalat în prima ei versiune după războaiele napoleoniene. Atunci, Franţa a ratat şansa de a deveni noul hegemon. A rămas în picioare hegemonia Imperiului Britanic. Dar pacea postnapoleoniană a creat un regim al echilibrelor europene de putere care a funcţionat aproape o sută de ani, până în 1914.

După Primul Război Mondial, ordinea globală a fost alta. Apăruse Imperiul Bolşevic. El a apărut aşa cum a apărut din pricină că Revoluţia Industrialistă a creat realităţi noi (proletariatul şi Internaţionala Socialistă), care ameninţau vechea ordine occidental-globală. Aceste ameninţări au fost contracarate prin naţionalismele forjate în Primul Război Mondial.

Apoi, aceste naţionalisme (Japonia, Italia, Germania) au fost contracarate printr-o „monstruoasă coaliţie”. Aşa i-am fi spus noi dacă am fi fost în poziţia de a da nume lucrurilor. SUA şi URSS au introdus în joc cea de-a treia variantă de ordine globală. Coaliţia Germania-URSS ar fi fost la fel de monstruoasă. Noua ordine a rezistat până în 1989, când, mai presus de puterea de previziune a CIA, au fost puse seminţele imploziei URSS.

După 1991, sintagma „noua ordine mondială” (a patra) a circulat, dar nu a avut o configuraţie identificabilă. Era tot vechea ordine, dar lipsită de identitatea clară a inamicului. Aşa-zisul terorism a fost declarat inamic în lipsa unuia credibil. Hegemonul (SUA) nu mai putea planifica nimic coerent în lipsa lui. Cât cheltuiau teroriştii şi cât cheltuia Pentagonul? Disproporţia enormă nu mai putea fi mult justificată. Nimic altceva decât o reală Pax Americana nu mai putea urma, ori construirea meticuloasă a unui nou inamic.

China era cel mai bun jucător ce putea să devină noul inamic credibil.

Dar exista un punct vulnerabil pentru globalişti: dacă apărea la Casa Albă un suveranist care ar fi putut lucra, în secret, pentru ca a patra ordine globală să fie antiglobalistă? Cum ar arăta o ordine a suveranismelor? Ar fi o întoarcere la ceea ce ştim despre naţionalisme?

În clipele acestea, Donald Trump este suspectat de către globalişti că joacă un joc sofisticat pentru ca a patra ordine globală să fie lipsită de militarismul care le-a securizat pe celelalte trei. Noul militarism (mai puţin costisitor) ar urma să fie unul preocupat doar de ameninţările din spaţiul cosmic (meteoriţi, asteroizi, comete)? Jocul de sub ochii noştri e o enigmă învelită într-un mister ce nu are în staniolul său un secret greu de descifrat.

Aici, la noi acasă, doi pitici, Klaus Iohannis şi Ludovic Orban, joacă în filmul globaliştilor, dar nu pricep că acum au cea mai bună oportunitate de a trage mari foloase din spaima acestora. Dacă ar avea cojones de Gulliver, ar da drumul unui plan de dezvoltare a ţării mai mare decât cel din vremea comuniştilor.

Distribuie articolul pe:

4 comentarii

  1. Nu cojones le trebuie celor doi, ci independenta (fata de secu) si ceva creier peste lipsa de gramaj constatata in cazul lor. Desi lipsa evidenta ar putea fi suplinita perfect cu niste oameni de valoare care sa si doreasca a sta langa ei. Dar inconjurati cu militieni si ingineri, blocati mintal si securisti pe deasupra, raman la cea ce sunt: niste slugi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.