Dr. Flavius Gherasie, secundele care salveză vieți și cel mai periculos infarct

Dr. Flavius‑Alexandru Gherasie a realizat prima procedură CTO retrogradă din istoria spitalului. Cu toate acestea, vorbește despre moment cu o modestie care surprinde. Spune că nu a simțit niciun triumf personal. A smițit doar apartenența la o generație care împinge cardiologia intervențională din România la nivel european: „Nu am simțit că am schimbat standardul unui spital. Am simțit că fac parte dintr-o generație de medici care demonstrează că și în România se poate face cardiologie intervențională la nivel european.”

Pentru el, performanța nu este niciodată individuală. Este rezultatul unei echipe care respiră la unison în sala de angiografie: „Astfel de reușite nu aparțin niciodată unui singur om. În spatele fiecărei proceduri există o echipă extraordinară de medici, asistente și întregul personal din sala de angiografie.”

Cariera lui s‑a construit „din mentor în mentor”, cum spune chiar el. Își amintește cu emoție de oamenii care l‑au format, de la echipa de la Spitalul Elias până la mentorul său, dr. Mihai Melnic. Acesta i‑a spus fraza ce i‑a rămas în minte ca un reper profesional. „Nu există nicio diferență între tine și un cardiolog intervenționist din Paris… Ai datoria să duci mai departe ceea ce ai primit și să formezi, la rândul tău, alți oameni.”

Apoi a venit întâlnirea cu dr. Mihnea Nichita, „omul care i‑a deschis poarta către lumea procedurilor CTO”, și colaborarea cu operatori internaționali de top. Pentru dr. Gherasie, acesta este motorul evoluției medicale. „Cred că medicina evoluează atunci când oamenii împărtășesc cunoștințe, cresc împreună și nu uită niciodată să ofere mai departe ceea ce au primit.”

Primele secunde care decid viața

Când un pacient intră cu infarct, totul se comprimă într‑un algoritm precis. Nu există panică, nu există ezitare, doar acțiune: „În primele secunde nu există loc pentru panică. Există un algoritm foarte clar. Activarea echipei, transportul pacientului și deschiderea cât mai rapidă a arterei blocate.”

Dar, dincolo de protocoale, rămâne omul. „Pe masa de angiografie este un om. În spatele fiecărui pacient există o familie care așteaptă o veste bună.”

Lecția pe care o înveți abia după mii de proceduri

Experiența nu aduce relaxare, ci luciditate. Dr. Gherasie știe că nicio procedură nu este cu adevărat simplă: „Chiar și un caz care pare de rutină se poate transforma, în câteva secunde, într-o situație foarte complexă.” Iar reacția rapidă poate face diferența dintre viață și moarte. „Suntem învățați să fim pregătiți să recunoaștem imediat o complicație și să o rezolvăm cu precizie și foarte rapid.”

Cu timpul, vine și modestia: „Cu cât faci mai multe proceduri, cu atât înțelegi mai bine cât de important este să fii pregătit pentru orice.”

Tehnologia care schimbă destine

Cardiologia intervențională de astăzi nu mai seamănă cu cea de acum un deceniu. „Astăzi putem trata leziuni considerate cândva imposibile, folosind imagistică intravasculară, dispozitive dedicate și tehnici foarte avansate.” Iar rezultatul este unul care schimbă vieți. „Pacienți care până nu demult aveau foarte puține opțiuni terapeutice se pot întoarce astăzi la o viață normală.”

De ce lucrează prin abord radial

Pentru dr. Gherasie, abordul radial este standardul modern. Beneficiile sunt clare. „Risc mai mic de sângerare, o recuperare mai rapidă și un confort mult mai mare.” Există intervenții care rămân cu medicul pentru totdeauna. „Oricât de avansată ar fi medicina, există situații în care nu putem controla totul.”

Prevenția – tratamentul care salvează ani de viață

Românii fac o greșeală majoră, consideră medicul: amână controalele. „Mulți ignoră simptomele, nu își controlează tensiunea arterială sau colesterolul. Ajung la medic doar când boala este avansată.”  Iar prevenția este, de fapt, cel mai puternic tratament. „În cardiologie, prevenția înseamnă ani de viață câștigați.”

Cum se construiește încrederea cu un pacient speriat

În sala de angiografie, cuvintele pot fi la fel de importante ca tehnologia: „Sunteți în siguranță. Suntem aici să vă ajutăm și vom face tot ce este mai bine pentru dumneavoastră.” Ce ar salva vieți în România? Răspunsul este simplu și rapid: „Mi-aș dori ca fiecare pacient să aibă acces rapid la centre specializate și la tehnologiile moderne, indiferent de orașul în care locuiește.”

Ritualul de după gardă

După o gardă, nu pleacă imediat acasă. Are un ritual care îl reașază în ritmul normal al vieții: „Îmi iau o cafea bună și mă așez să revăd imaginile angiografice ale fiecărui pacient cu infarct pe care l-am tratat.”

Abia după discuțiile cu familiile și stabilirea conduitei simte că poate pleca: „Un cardiolog intervenționist nu tratează doar o arteră, ci își asumă responsabilitatea pentru întregul parcurs al pacientului.”

Ce nu vede publicul

Din exterior, cardiologia intervențională pare doar procedură. În realitate, este mult mai mult: „Publicul nu vede orele de studiu, pregătirea continuă sau grijile pe care le duci acasă.” Și, poate cel mai important: „Un medic bun nu este doar cel care face o procedură dificilă, ci cel care îl face pe pacient să simtă că este în siguranță.” „Cardiologia intervențională înseamnă tehnologie, precizie și decizii luate în secunde. Dar, înainte de toate, înseamnă oameni.”Medicul a dat ca exemplu o decizie pe care a trebuit să o ia în doar două minute: „4 dimineața. Cel mai periculos tip de infarct. Bună dimineața 11 cazuri în această gardă. Pacienți de la 36 la 80 de ani — media 50.
Cel mai grav a venit la 4 dimineața — artera principală de pe partea stângă a inimii, aproape închisă complet. Două minute să decizi, să acționezi, să rezolvi.
M-am obișnuit să zic „bună dimineața” din sala de cateterism.
Acum sunt la cafea. Mai am 2 cazuri. Și sper să am energie să merg cu fetița mea la înot după-amiază.
Asta e garda de infarct”, a spus doctorul. Aceasta este doar una dintre postările dr. Gherasie. In unele, prezintă fapte de viață. În altele, oferă gratuit sfaturi pacienților și nu numai. 

 Dr. Gherasie în afara spitalului

Dincolo de sala de angiografie, este soț, tată și om care iubește natura: „Îmi place foarte mult muntele, dar și Delta Dunării.”

„4 dimineața. Cel mai periculos tip de infarct. Bună dimineața
11 cazuri în această gardă. Pacienți de la 36 la 80 de ani — media 50.
Cel mai grav a venit la 4 dimineața — artera principală de pe partea stângă a inimii, aproape închisă complet. Două minute să decizi, să acționezi, să rezolvi.
M-am obișnuit să zic „bună dimineața” din sala de cateterism.
Acum sunt la cafea. Mai am 2 cazuri. Și sper să am energie să merg cu fetița mea la înot după-amiază.
Asta e garda de infarct”, a spus doctorul, în postarea de pe Facebook.