Drumul lavandei din Franța până în Prahova

Răsfățată de căldura solară, ascunzând tainic cântece de greieri, regăsim același parfum și aceeași culoare a lanurilor de  lavandă din Provence. Dar nu suntem în Provence, ci în… Țipărești, la „Grădina cu lavandă“.

Locul are propria poveste, una născută din creuzetul unui vis colorat și înmiresmat, poveste care a cucerit vizitatorii  curioși și romantici dar și căutătorii de esențe parfumate. Călătoria către « Grădina cu lavandă » face ea însăși parte din această poveste. Pentru a ajunge aici, pășești peste puntea unui râu, traversezi pădurea și trăiești sentimentul trecerii din lumea reală într-o lume de simț și culoare, o adevărata terapie pentru trup și suflet.

Fascinată de puterea miraculoasă a lavandei, supranumită și aurul violet, ploieșteanca Cristina Milițoiu (43 de ani) conservă uleiurile esențiale 100% pure, care contrar moleculelor chimice ne transportă rapid într-o realitate 3D. Nu este nevoie de multe cuvinte, uleiul esențial de lavandă vorbește pentru sine, parfumul său, care relevă direct și instinctiv spontaneitatea, fiind cunoscut de mii de ani.

Cum s-a născut Grădina cu lavandă

«În urmă cu 7 ani, o persoană dragă din familia mea și-a pierdut locul de muncă. Avea 50 de ani. A urmat o formă de depresie care a declanșat o boală incurabilă căreia nu i-a supraviețuit. Atunci s-a născut convingerea mea că nu trebuie să fii prizonierul sistemelor și programelor societății ci să îți urmezi visul. Visul meu era natura, așa încât, un an mai târziu am cumpărat două hectare de teren în Tipărești și după ce le-am amenajat, peste doi ani, am sădit primele răsaduri de lavandă. De ce lavandă? Având o pasiune pentru grădinărit, printre alte plante din grădina, aveam și câteva răsaduri mici de lavandă. Am fost fascinată văzându-le cum cresc și cât de frumos se dezvoltă, dar poate că am fost inspirată și de culturile din sudul Franței și toate beneficiile pe care această plantă le poate aduce unui om», mărturisește Cristina.

Lavanda are până la 400 de subspecii

Există 40 de specii de lavandă cu  peste 400 de varietăți. Pe lângă culoarea mov putem regăși și lavandă galbenă, albă, roz sau gri. În ceea ce privește uleiul esențial, acesta  se obține prin distilare în abur, metoda cea mai economică și uzitată de a extrage uleiurile esenţiale. Medicul şi savantul persan Avicena pare a fi fost primul om care a folosit această metodă, dar istoricii spun că este posibil ca egiptenii să fi fost primii în perioadă primitivă. Procesul distilării constă în încălzirea plantei prin trecerea acesteia prin aburi care ajută structura celulară a plantei să se descompună şi să elibereze uleiurile esenţiale. Acestea, fiind mai uşoare decât apa vor pluti la suprafaţă.

« Noi plantăm subspecia angustifolia true. Ca și productivitate, aceasta este limitată, dar la nivel olfactiv este superioară. Ceea ce am dori să le explicăm oamenilor este că uleiul esențial pe care îl obținem este superior comparativ cu ceea ce găsim în comerț. Folosim nu doar uleiul esențial ci și apa care intră în contact cu planta supusă distilării deoarece ea  capătă o aromă şi este refolosită ca apă de parfum, dar și ca un excelent panaceu pentru refacerea structurii pielii », afirmă Cristina Milițoiu.

Apa de lavandă în îngrijirea paliativă, un demers inovativ în România

« Avem un parteneriat cu Centru de îngrijiri paliative Sf. Nectarie din București. Oferim astfel bolnavilor apă de lavandă. Este demonstrat că, dincolo de miros și de efectul său asupra sistemului nervos, există beneficii certe în refacerea țesutului pielii. Cred că este doar o picătură într-un ocean, dar, cum picăturile formează oceanul, mi-aș dori ca fiecare dintre noi să punem picătura noastră în oceanul acestei lumi », spune cultivatoarea de lavandă.

Înainte de apariția medicinei alopate moderne, lavanda a fost folosită pentru proprietățile sale terapeutice în gastronomie, cosmetică, medicină și ca anxiolitic. Deși pare ușor de dezvoltat, această afacere este și ea supusă unui drum lung și sinuos, supus investițiilor, capriciilor vremii și, de ce nu, creării unei tradiții autohtone. Cristina recunoaște că afacerea sa este înainte de toate o alegere a inimii chiar dacă ea presupune eforturi continue: « Suntem în investiții destul de mari, am cumpărat un tractor cu care să putem lucra, de asemenea echipamente de distilat și de recoltat. Ca în orice afacere, trebuie investit și reinvestit pentru a o crește și apoi culegi roadele. Nu am renunțat încă la locurile noastre de muncă. Soțul este manager de distribuție  eu consultat în informatică și avem doi copii la vârsta bacalaureatului. Dar, fără discuție, lucrurile au o perspectivă foarte bună. Cultura de lavandă nu este pretențioasă, clima este destul de bună în țara noastră. Dezavantajul în România este acela că nu există asociații ale cultivatorilor de lavandă. Fiecare încearcă să facă ceva pe cont propriu, însă, eu sper ca lucrurile să se schimbe deoarece un comerciant din străinătate își dorește să cumpere dintr-un singur loc cantitatea dorită și nu de la 20 de producători. Este o necesitate reală, aceea de asociere a cultivatorilor de lavandă, cât și de o statistică a soiurilor, calității plantelor etc »

Buchetul de lavandă uscată se vinde cu 5 lei iar apa cu 10 lei. Mai scump (până la 120 euro) este uleiul esențial deoarece pentru obținerea unui litru este nevoie de 100 de kilograme de flori. Produsele pe care familia Cristina Milițoiu le-a creat și le comercializează sunt : săpun, sare de baie, buchețele odorizante pentru încăperi sau dulap, uleiurile esențiale, apă de lavandă, miere infuzată cu lavandă, lumânări, pernuțe etc.

Dacă ești pe direcția bună lucrurile curg. Acesta este compasul după care mă ghidez.

Liniștea și pacea cu care te încarci într-un câmp de lavandă sunt inconfundabile, iar o plimbare în acest cadru este cu adevărat o experiență unică. Cristina Milițoiu se bucură de succesul evenimentelor pe care le organizează în acest loc de basm : « Cea mai mare satisfacție pe care am avut-o anul trecut a fost dată de organizarea de evenimente : atelier de creație pentru copii, yoga, degustare de vin. Oamenii au venit din București, Prahova, Brașov să se poată relaxa aici. Pe 22 iunie, organizăm un concert de jazz cu Maria Răducanu a cărei muzică, cred eu, se integrează perfect în grădina cu lavandă. Eu sunt de părere că dacă ești pe drumul tău, lucrurile curg de la sine. Avem, însă și mici probleme cum ar fi lipsa oamenilor care să ne ajute să lucrăm câmpul. Sunt puțini și mai în vârstă. Lucrul nu este ușor, pentru a tunde lavandă ai nevoie de condiție fizică și noi avem două culturi pe an. Ne-am propus să  ajungem în 3, 4 ani  la 5 tone de recoltă de lavandă, pe hectar. »

Lavanda începe să fie din ce în ce mai cultivată în România, însă primul cultivator din lume este Bulgaria. În centrul țării vecine, lavanda este cultivată de generații, iar în ultimii ani a devenit nouă bogăție a agricultorilor bulgari.

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 3
Rona Rita David 19 Articole
Author

4 Comentarii

  1. Superb,cum procedam ptr bilet la concertul Mariei din Gradina cu Lavanda din 22?

  2. „… uleiurile esențiale 100% pure, care contrar moleculelor chimice” – Madam Boc, practic tot ce este materie pe Terra este compus din substante chimice: atomi, molecule, ioni. Cum ajung toti nescolarizatii sa faca jurnalism, sa ne explice onor redactia Cotidianului.

  3. beta-pinen : Femeia se refera la faptul ca nu contin aditivi și ingrediente artificiale,, create in laborator….poate exprimarea nu este cea mai fericita…dar noi, „nechimistii” intelegem.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.