Măsura convenită în cadrul Consiliului Naţional Tripartit privind majorarea salariului minim la 4.050 de lei de la 1 ianuarie 2025 reprezintă un pas înainte, a declarat Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical.
Acesta a participat miercuri după-amiază la reuniunea Consiliului Naţional Tripartit, desfăşurată la Palatul Victoria.
„Concluzia întâlnirii de astăzi, cel puţin în ceea ce priveşte salariul minim, este următoarea, de la 1 ianuarie salariul minim 4.050 de lei, se păstrează deducerea fiscală de 300 de lei şi pentru anul viitor. Ca să realizaţi dimensiunea impactului, discutăm de circa 1 milion de persoane doar cu salarii cuprinse între 3.700 de lei şi 4.050 de lei care vor beneficia de această creştere. Valoarea salariului net este de 2.550 de lei. (…) Evident, această creştere de salariu minim va antrena şi alte creşteri de salarii în interiorul unor companii sau instituţii pentru că va trebui să se facă diferenţierea în funcţie de responsabilitate, complexitatea muncii respective, vechimea în muncă”, a declarat Dumitru Costin.
Vor exista şi cazuri „nefericite”
„Din păcate, este o companie care are vulnerabilităţi în ceea ce priveşte managementul. Astăzi, avem aproape 70% din salariaţi plătiţi din salariul minim, după această creştere de salariu minim, indiferent, aproape, de ceea ce faci ca lucrător în Compania Naţională Poşta Română o să avem undeva 85%, aproape 90% din total salariaţi care vor fi plătiţi toţi pe acelaşi salariu, ceea ce e o catastrofă din punct de vedere al politicii salariale”, a declarat Costin.
Măsura convenită în cadrul CNT, un pas înainte
„Nu e suficient, e un pas înainte. Trebuie să vă reamintesc că, recent, Senatul a votat un amendament la proiectul de lege aprobat de Guvern, proiectul de lege care transpune Directiva europeană cu salariul minim. În proiectul de lege plecat de la Guvern exista o plajă, minim 50%, maxim 52%, o plajă de negociere în cadrul CNT-ului, între guvern, patronate, sindicate. Mediul de afaceri a avut sprijinul politic chiar de la nivelul coaliţiei de guvernare, întrucât ne-am trezit în dezbaterile de la comisie că minim 50% – maxim 52% s-a modificat în minim 47%.
Oricum, în zilele următoare urmează dezbaterea şi votul final la Camera Deputaţilor, Revenind, e un pas înainte, un pas suportabil şi pentru mediul de afaceri, cu toate că noi, cei din BNS, venisem cu totul şi cu totul altă variantă de lucru, chiar cu variantă de salariu minim mai mic, de 4.000 de lei, însă cu o schimbare fundamentală din punct de vedere al fiscalităţii. (…) Din păcate, pentru momentul ăsta se pare că nici măcar la nivel de coaliţie sau cel puţin la nivel de Guvern nu se mai discută de impozitare progresivă, am rămas singurii nebuni care considerăm că e normală şi oportună o astfel de măsură „, a declarat Costin.
Legea bugetului de stat pe anul viitor, până la instalarea viitorului Guvern
„Au spus că nu-şi vor asuma nicio măsură fiscală suplimentară, proiectul de buget va fi construit la sfârşitul acestui an, tot de acest Guvern, şi va fi votat până la învestirea noului Parlament. În ceea ce priveşte nişte posibile măsuri fiscale, ele vor fi cuprinse în reforma fiscală pe care toată lumea o aşteaptă, care va fi dezbătută şi aprobată în prima parte a anului viitor şi care va începe să producă efecte de la 1 ianuarie 2026”, a declarat Dumitru Costin.
La rândul său, Liviu Apostoiu, prim-vicepreşedinte al Confederaţiei sindicale Cartel Alfa, a menţionat că un alt subiect discutat şi agreat a fost legat de extinderea contractului colectiv de sector la nivelul industriei bancare.
„Este primul contract colectiv care se va aplica erga omnes, asta înseamnă că se va aplica tuturor salariaţilor din sectorul bancar, şi asta, conform legii, se face la nivel de CNTDSC, ce am făcut astăzi. Va aduce nişte prevederi minimale pentru toţi aceşti lucrători, o să vă spună cei din industria bancară, dar important este că acoperă toţi salariaţii din acest sector (…) absolut tot ce înseamnă la locul de muncă, de la salarii până la condiţii de muncă, asta înseamnă un contract colectiv „, a declarat Apostoiu.
Salariul minim pentru anul viitor nu acoperă Directiva europeană
„Din păcate, este doar 47% din salariul mediu brut prognozat pentru anul viitor. Încercăm să ajungem la 50%. Şi Guvernul a înţeles, şi partea patronală, că o creştere de 50% a salariului minim în salariul mediu pe economie ar fi dus undeva, poate, la un 4.300 de lei, poate peste această valoare, care ar fi fost greu de suportat şi bineînţeles că s-ar fi putut solda şi cu pierderi de locuri de muncă. (…) Această majorare este de la 1 ianuarie 2025 şi în conformitate cu legea care va ieşi în curând, este la Camera decizională, Camera Deputaţilor, de aici încolo vom face o singură creştere anual. Anul acesta a fost o singură creştere a salariului minim şi a fost de la 1 iulie”, a declarat Apostoiu.
Salariul minim este doar un instrument electoral. Saracii pe salariu minim raman tot marginalizatii societatii chiar daca mutam limita minimului la o suma mai mare. Ca sa nu mai vorbim despre faptul ca „minimul” nu va tine pasul cu cresterea inflatiei. Orice om cu bun simt stie ca solutia este o economie puternica, industrie si agricultura, care creaza locuri de munca.
De ce salariul minim de 4.700 daca salariul minim este 100% stabilit de comisia europeană pe tot perimetrul UE? Sindica.catii iar pupa politicienii și mențin cetățenii in sărăcie! Asta e negociere umilitoare și nu negociere demnă pentru cetățeni onorabili!
Vor să fackă să fiți bine hrăniți și fericiți cînd de la Vașin’ton se va da ordinul de mobilizare (la fel ca la Kiev, pe Lege Marțială!) ca să deveniți carne-de-tun în Donbass! …că Ukraina, după 2,5 ani, nu mai are soldați suficienți pentru măcelul pus la cale de tikiații de la Vașin’ton.
Iar costinii ăștia mincinoși le fac jocurile lui $4oroș, „BlackRock” și C.I.A.!
Nici o mărire salarială nu va veni către voi fără MĂRIREA PREȚURILOR ȘI TAXELOR. Măririle precedente de salariu minim au falimentat un sfert din firme, și nu au eliminat munca „la negru”.
Uitați-vă în magazine. Deja sunteți cu nivelul de trai sub cel din ultimii ani ai lui Ceașkă (diferența e că atunci magazinele erau goale): o pîine costa atunci 4 lei, iar kilogramul de carne era 10-15 lei; acum aceeași pîine (de fapt, mai rea, cu aditivi și fără fibre!) e 8 lei, iar carnea 20-40 lei. Unde e „creșterea” nivelului de trai din mărirea salariilor (pentru unii, nu pentru toți)?
Ha, ha! Stau ș’ nu poci să nu mă-ntreb: Apostoiu cela, o produs ceva folosâtor în viața dânsul’i în afar’ de codoi? Auz la iel nevlegu: “Anu’ aiesta n-o avut loc dicăt o sângură majorari a salar’ului minim!” După cap-câlțu lui ar hi trăbuit să criască batâr în fieșce lună sau funcție di cum crește șpilucu’ la boldă…
Toate manivelele ”Viețași sindicaliști, de conivență cu șmenarii de la Capu Podului Mogoșoaii aruncă fărâmituri flâmănzenilor de pe Podu Calicilor . Contează cele 2 parale-n plus la ”Zama lungă și chioară a pauperilor – peste jumătate din salariații Coloniei ? Mulțumiți Uie că mai băgați o târtiță de zburătoare ucrainiană în ZAMĂ ! Șmenarilor ! SALARIUL MAXIM în Colonie TREBUIA SĂ-L FIXAȚI ! Așa NE DAU CIOLACII cu INFLAȚIA MAXIMĂ la Fixonomie , au meditatori la ICONOMIE să ne dea INFLAȚIE MODIFICATĂ GENETIC pe PÂINE din furaj ucrainian.