Educația nu ține pasul cu piața muncii: „Nici un ministru nu a elaborat o strategie”

Educația și piața muncii ar trebui să meargă mână în mână. Cotidianul.ro a vorbit despre subiect cu două cadre didactice cu experiență, din mediul preuniversitar și universitar, care au performanțe în mentoratul tinerilor antreprenori de succes.

Adina Săniuță este doctor în marketing și lector universitar la Facultatea de Management (SNSPA), unde coordonează masteratul de Management și Inovare Digitală și Adina Romanescu este director al Liceului de Informatică ”Grigore Moisil” din Iași, liceu care a avut primele performanțe în materie de antreprenoriat în rândul tinerilor.

„Schimbări de formă, nu de fond” în educația antreprenorială

Mulți tineri recunosc că nu au un mentor și cer ajutor, idei, chiar pe grupuri. Ce lipsește din facultățile din România? De ce sunt debusolați studenții care au deja propria firmă, sau experiență în anumite domenii de care ar putea beneficia angajatorii care recrutează și cu contracte de colaborare?

“Aș începe cu ce lipsește din preuniversitar. Mulți studenți ajung într-un program de studiu fără să știe de ce au ajuns acolo. Nu există orientare profesională. Eu cred în puterea mentoratului și atunci când statul dă greș în a oferi în școli programe de orientare profesională, atunci consider că este nevoie de o rețea de mentori și nu doar în orașele mari, acolo sunt destul de multe opțiuni – cum ar fi asociații pentru tineri, nevoia este stringentă în urbanul mic.

Revenind la facultăți sunt multe unde încă se predă teoretic antreprenoriatul, dacă ar fi să schimb ceva în curriculum ar fi ca orele de antreprenoriat să fie foarte practice, de exemplu eu predau asta la facultate și am făcut un parteneriat cu un accelerator de business, la fiecare seminar studenții lucrează alături de un mentor, care este fie antreprenor, fie este specialist într-un anumite domeniu, așa iau contact cu realitatea care de multe ori nu este roz, dar învață să citească piața, să vadă oportunitățile și mai ales să experimenteze.”, spune Adina Săniuță.

Adina Romanescu atrage atenția asupra unui paradox educațional major: reducerea, nu extinderea formării antreprenoriale în liceu.

„Elevii au mare nevoie să își dezvolte competențele antreprenoriale, dar în loc să mărim numărul de ore la disciplina antreprenorială, am ales să o eliminăm de tot din noile planuri-cadru pentru liceu aprobate în 2025.”

Pentru ea, antreprenoriatul depășește cu mult ideea de business:

„Dezvoltarea antreprenorială vizează multe atitudini și abilități din zona dezvoltării personale. Încrederea, lucrul în echipă, comunicarea, reziliența, identificarea pasiunilor, autocunoașterea, valorile personale completează cunoștințele despre inițierea și derularea unei afaceri.”

Cum transformi un student din „freelancer” în „viitor antreprenor”?

Tinerii sunt deseori blamați pentru faptul că sunt dispuși să lucreze și gratis pentru a obține experiență. Profesioniștii le reproșează faptul că “strică piața” cu oferte care sunt departe de standardele stabilite, pe, practic, cam aceeași muncă. Ce pot învăța în școală despre poziționare și valoare, nu doar execuție?

“Acum ceva vreme lucram cu unul dintre antreprenorii care au reușit cu businessul lui în România și unul dintre puținii exportatori.  Mi-a rămas în minte definiția pe care o dădea antreprenorului: este persoana care construiește pe termen lung, aș completa care construiește un sistem în jurul unui produs serviciu. Plecând de aici un freelancer – care este un solopreneur, specializat într-un domeniu – devine antreprenor în primul rând dacă este dispus să își asume riscul acestei construcții, și aici facultatea poate interveni dacă oferă un spațiu de experiment, de încercare.

Prețul se află, simplist spus, din ce te costă pe tine să livrezi un serviciu (timp, cunoaștere, utilități, abonamente), cât este dispus să plătească clientul, cât cere concurența, aici se adaugă și brandul personal, cum vrei să te poziționezi în piața respectivă.

Vor exista întotdeauna cârcotași, important pentru cei care se lansează în business sau freelancing este să fie consecvenți în a oferi calitate, să învețe de la cursurile de marketing și branding ce înseamnă poziționarea și dincolo de orice teorie să știe ei în primul rând ce vor. Și deși pare old fashioned, să citească, pot începe cu poveștile marilor branduri, sunt lecții de poziționare personală și profesională valoroase.”, spune Adina Săniuță.

Adina Romanescu vede o ruptură structurală între educație și piața reală, amplificată de lipsa unei viziuni naționale coerente.

„Niciun ministru al educației nu a elaborat o strategie integrată de dezvoltare a antreprenoriatului sau de integrare a noilor tehnologii în educație. Nu mai dorim doar proceduri la nivel de documente, ci strategii integrate, planuri clare de intervenții și sprijin pentru situații speciale.”

Inteligența artificială devine, în acest context, atât oportunitate, cât și risc.

“De multe ori, observăm că elevii nu mai sunt atât de motivați și atunci trebuie să ne oprim din demersul planificat, să discutăm cu ei, să îi ascultăm. Tinerii sunt deosebit de creativi, valoroși, eficienți și doresc să se dezvolte. Dar pentru a-i motiva, trebuie să le oferim învățare care să capete sens pentru ei. Modul de predare și evaluare trebuie schimbat, mai ales datorită dezvoltării IA. Să stăpânim cât mai bine instrumentele inteligenței artificiale, noi, profesorii, să ne eficientizăm activitatea de pregătire a orelor și să regândim predarea și evaluare, este o restartare pe care trebuie să o facem cât mai repede.”

Când și cât timp poți oferi gratuități?

Abonamentele la platforme sunt de sute de euro pe lună. Cum ar putea să evite tinerii pericolul de a ajunge să lucreze doar pentru a câștiga experiență? Paginile de socializare sunt invadate de anunțuri care promovează ideea că studenții de la o anumită facultate vor realiza site-uri gratis pentru mici afaceri. Adina Sănuiță este de părere că investiția în educare nu ar trebui să depășească un câștig minim.

“Dacă ești pe o piață aglomerată atunci pentru primii clienți ai nevoie de așa numitul preț de penetrare, care este unul mic. Este o etapă de testare, totuși prețul acela trebuie să acopere costurile pe care tu le ai pentru a putea presta acel serviciu. Aș zice mai degrabă testare, decât capcană.

Da, azi tinerii confundă accesul la instrumente AI, mai ales, cu competența, ele sunt foarte bune, atâta timp cât tu, omul, ești cel care ia decizia, care orchestrează AI-ul, și dacă nu ai bază de cunoaștere, vei livra ceva ce va duce businessul celui care te-a angajat la scăderi de vânzări, de exemplu.

Riscul ca în cazul oricărei persoane/business să fii perceput ieftin, deci de slabă calitate. Noi oamenii așa funcționăm mult pe percepție, de aceea e important cursul comportamentul consumatorilor, și revin și aici la lectură.

Nu sunt fanul gratuităților atunci când lucrezi, dar atunci când nu ai un brand personal, când nu ai o poveste și vrei să arăți că ai știi faci un site, să montezi un video, poți avea o ofertă limitată de presta gratis un serviciu, să îți faci un portofoliu. Cumva trebuie să spargi gheața.”

În cazul elevilor situația este și mai dramatică, legea nu prevede un cadru în care aceștia pot să capete experiențe de colaborare care să-i poată ajuta să aleagă o viitoare carieră.

“Internship-urile pentru elevi pe perioada vacanței de vară nu sunt reglementate de cadrul legislativ educațional. Noi ne propunem să utilizăm în educație inteligența artificială în predare, dar aceasta trebuie să pornească simultan cu cadrul legislativ care este depășit și precar, nu răspunde la problemele reale cu care ne confruntăm în școli. Antreprenoriatul poate fi dezvoltat la elevi de profesori în parteneriat cu lideri din afaceri, prin programe adecvate care să ofere beneficii fiecărei părți implicate.

În business utilizarea inteligenței artificiale îți poate aduce o eficiență sporită, mai multă productivitate. Elevii utilizează cu ușurință instrumente IA, dar este urgent să integrăm aceste instrumente la nivel de sistem. Altfel, educația va pierde startul digitalizării reale și creării de oportunități așteptate de elevi, conform noilor tendințe apărute prin impactul IA.”, spune Adina Romanescu.

Cum gestionăm câștigurile? Provocările unui start competitiv

Un contabil bun este necesar în primă etapă sau îți pot gestiona singuri veniturile? Ar trebui cursuri de management în toate facultățile, în contextul în care auzim mereu că studenții ies nepregătiți pentru piața muncii, afaceri proprii sau proiecte independente plătite separat?

“Un contabil bun îți este necesar când începi să tai facturi, sunt atât de multe aspecte de ordin fiscal de luat în considerare în România încât fără un ajutor de nădejde riști să plătești mai multe amenzi decât încasezi.

În facultățile cu profil economic există în curriculum cursuri de contabilitate, finanțe, nu pornești de la zero, dar tot consider că primează experiența, asta pentru a nu avea surprize, de cele mai multe ori neplăcute.

Ar trebui mai degrabă cursuri care să îți explice care este realitatea de pe teren, dacă este student la arte cum să îți poți folosi talentul pentru  a nu rămâne un “artist care nu vinde”, dacă ești la medicină și poate nu vrei să profesezi ca medic, cum poți găsi oportunitățile de a lansa un startup în health/healthtech. Facultățile, cum am mai spus, trebuie să devină incubatoare de profesioniști unde teoria se combină real cu practică, trebuie să devină spații de experiment și unde se învață din micile eșecuri pentru a construi mai apoi pe baze sănătoase afaceri si cariere de succes.”, concluzionează Adina Săniuță.

Schițează aceeași tensiune fundamentală: între o educație care încă produce în mare parte teorie și o piață care cere adaptabilitate, practică și gândire antreprenorială reală. Iar între cele două rămâne un spațiu pe care tinerii îl ocupă deja singuri, dar fără un plan clar.