Rezultatele încă neoficiale ale referendumului constituţional din Egipt arată că noua lege fundamentală de extracţie islamistă a fost aprobată de 64% din electorat, însă opoziţia denunţă fraude din partea tabereie preşedintelui Mohamed Morsi, membru al Fraţilor Musulmani.
Unul dintre liderii opoziţiei, Mohamed elBaradei, fost şef al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică şi laureat al Nobelului pentru Pace, susţine ca acest proiect constituţional nu numai că pune în pericol fragila democraţie din Egipt, dar va duce ţara în pragul falimentului.
Deficitul bugetar al Egiptului este în creştere, rezervele valutare sunt limitate, investitorii străini se tem de instabilitatea din ţară, la fel ca şi turiştii. La aceasta se adaugă amânarea acordării unui împrumut de circa 5 miliarde de dolari din partea FMI, din cauza aceleiaşi instabilităţi.
Într-o ţară în care 40% dintre cetăţeni trăiesc cu mai puţin de doi dolari pe zi, ca şi în era Mubarak, preşedintele Morsi s-a văzut nevoit să anuleze, în pragul referendumului constituţional, o creştere a taxelor pentru tutun, ciment, oţel şi băuturi carbogazoase. Erau taxe care ar fi contribuit enorm la buget, dar care ar fi costat electoral, atât la referendum, cât şi la preconizatele alegeri din februarie.
La toate acestea se adaugă şi anunuţul demisiei guvernatorului băncii centrale, făcut sâmbătă, dar infirmat la câteva ore. Urmează apoi reducerea cu 30% a încasărilor din turism şi reducerea rezervelor valutare la 15 miliarde de dolari.
Cu o economie care perpetuează tarele regimului Mubarak (corupţie endemică, hegemonia economică a înalţilor ofiţeri, subvenţii de nesusţinut pentru produsele de bază şi inegalităţi extreme), stabilitatea Egiptului depinde aproape în totalitate de relaţia cu fostul partener strategic al lui Mubarak-Statele Unite-şi de imensele sume pompate de Washington în armata egipteană, în contrapartida cu ajutoarele oferite Israelului.
