Boc, la DIICOT: „Ce am în gușă am și în căpușă”


Primarul Clujului, Emil Boc, s-a prezentat miercuri la sediul DIICOT pentru a fi audiat în calitate de martor, în dosarul medicului Lucan. Audierea vine după ce Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților și omul de la care a pornit dosarul doctorului Mihai Lucan, le-a spus procurorilor că în acest caz sunt implicați ministrul Florian Bodog, Emil Boc sau Gheorghe Funar.

Update Emil Boc a declarat, miercuri, după ce a fost audiat, că hotărârile privind clinica doctorului au avut ca dezvoltarea orașului, precizând că primăria nu a favorizat pe nimeni și intenționează să-l dea în judecată pe Ungurenu.

„Am spus că am o relație de respect profesional și instituțional, având în vedere prestigiul și calitatea domnului profesor. La Cluj, toți investitorii, inclusiv Lucmed, dacă au cadru legal sunt sprijiniți de Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Dacă nu există cadru legal, cererile nu sunt acceptate. La fel și în cazul domnului Lucan: acele solicitări care au avut suport local au fost promovate către Consiliul local, iar altele care nu au avut suport legal au fost oprite și s-a stabilit ce trebuie făcut conform legii”.

Întrebat dacă s-a respins vreo solicitare a clinicii medicului Lucan, Boc a spus: „Da. Începând cu 2014 se află pe rolul primăriei și consiliului local o solicitare de cumpărare a terenului care nu a fost încă aprobată. Inițial a fost respinsă. Există o divergență cu modul de evaluare a terenului. Lukmed a înțeles acest lucru, domnul profesor Lucan la fel, și s-au conformat solicitărilor legale cerute de Primăria municipiului Cluj Napoca”.

Emil Boc a precizat au fost fost patru hotărâri aprobate privind clinica lui Lucan, precizând că prima a fost avizată în anul 2004, când Gheorghe Funar era primar al Clujului, decizie pe care actualul edil susține că o consideră legală.

„Acea hotărâre de consiliu local prin care se stabilea durata asocierii la 45 ani, prețul la 70 de euro pe metrul pătrat și obiectul asocierii – contruirea unei clinici în domeniul urologiei – a fost o hotărâre care reflecta aceasta viziune de dezvoltare a orașului. Obiectul hotărârilor a fost să detalieze cum se plătesc cei 70.000 euro stabiliți în hotărârea de consiliu din perioada dlui Funar. În al doilea rând, s-a permis asocierea și cu alți agenți economici pentru a putea realiza clinica. (..) S-a modificat durata de asociere pe durata existenței clădirii pentru că nu exista susținere din partea altor investitori dacă nu erau condiții pentru o perioadă mai lungă de timp. Contractul permitea, cu acordul părților, să se prelungească durata asocierii. Motivația a fost aceea de găsire a investorilor care ar putea susține financiar realizarea clinicii. Aceste modificări de hotărâre au venit să dea posibilitatea investorului să finalizeze clinica în scopul pentru care a fost închiriat terenul. (..) Primăria Cluj Napoca, nici în mandatul domnului Funar, nici în mandatul meu, nu a urmărit să favorizeze pe nimeni, doar să ofere suport legal tuturor investitorilor”, a declarat Emil Boc.

Edilul a dat exemplu și alte hotărâri, privind alte societăți: una privind realizarea unei clinici în domeniul chirurgiei plastice și un hotel.

Întrebat dacă a beneficiat de serviciile medicului Mihai Lucan, Boc a spus că a avut o intervenție la Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal și că a mers de două ori la clinica privată a doctorului.

„Ultima a fost 2015 unde am plătit 1500 lei, am primit bon. (..) Bonul nu-l mai am că atunci când dus haina la curățat, bonul l-am aruncat, dar se poate verifica în memoria fiscală”, a precizat edilul.

Referitor la acuzațiile aduse la parlamentarul Emanuel Ungureanu, potrivit căruia medicul Lucan ar fi fost protejat de edilul de la Cluj, Emil Boc a declarat: „Ce am în gușă am și în căpușă. Nu am nimic de ascuns. Dacă domnul Ungureanu, după această prezență a mea aici, va continua cu calomnii la adresa mea, îl voi acționa în judecată”.

„A venit la primărie de mai multe ori decât alți funcționari, a beneficiat de ajutor bănesc prin asociațiile pe care le reprezintă, e permanent prin birourile primăriei”, a mai spus Boc despre Ungureanu.

 

Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București care a decis ca medicul Mihai Lucan să fie cercetat sub control judiciar critică mai multe aspecte reținute de procuror în cazul medicului Lucan.

Judecătorul spune că nu se verifică acuzaţia procurorilor DIICOT privind transferul ilegal al unui aparat performant de la Institutul de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca la clinica privată a lui Mihai Lucan, iar acel aparat ar aparţine de fapt medicului.

Informaţia apare în motivarea deciziei prin care judecătorul Monica Claudia Cipariu a respins pe 21 decembrie 2017 cererea DIICOT de arestare preventivă a medicului Lucan.

„În ceea ce priveşte acuzaţia de utilizare în cadrul (…) a unui aparat medical performant marca (…), aflat în posesia (…), activitate ce s-ar fi realizat cu începere din cursul anului 2007 (…), reţine că aceasta nu se verifică. În primul rând, reţine că procurorul de caz nu a înţeles să indice datele minime (serie, număr, an de fabricaţie, furnizor, etc.) necesare individualizării unui astfel de aparat, despre care susţine doar că este marca (…), după cum nu a înţeles să indice actul de proprietate în baza căruia (…) a devenit proprietarul acelui aparat (sau, dacă nu era proprietar, cel puţin actul în baza căruia îl avea în posesie sau în detenţie). Acelaşi procuror face vorbire însă despre ‘o serie de înscrisuri ridicate de la sediul (…) cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la sediul entităţii la data de (…), potrivit cărora, în perioada 2007-2009, un număr de (…) pacienţi au făcut obiectul unor proceduri medicale (…) care au fost efectuate în cadrul (…) cu ajutorul unei aparaturi medicale (…) aparţinând Institutului (…), transferată fără titlu din incinta acestei instituţii în cea a (…)’. Este de reţinut – din nou – referirea la transferul ‘fără titlu’ al acelui aparat, deşi despre titlul cu care (…) l-ar fi avut în posesie nu se aminteşte nimic”, se arată în motivare.

Magistratul mai spune că medicul Mihai Lucan a prezentat documente care atestă faptul că acel aparat se află în proprietatea sa, fiind primit ca donaţie.

„Audiat fiind în calitate de suspect în faţa procurorului, inculpatul declară că nu a dispus preluarea vreunui echipament de orice natură din (…) pentru a fi folosit în clinica privată (…). Totodată, acelaşi inculpat a precizat că aparatul este proprietatea privată a sa, fiind dobândit prin donaţie, în anul 2006, şi l-a pus la dispoziţia (…) în scopuri de cercetare, lucrări ştiinţifice şi efectuare de proceduri medicale pentru bolnavii care nu aveau posibilităţi materiale. În dovedirea celor susţinute, inculpatul a depus la dosar un înscris – în xerocopie – redactat în limba engleză (…), la data de (…) 11.2007, prin care firma (…), printr-o declaraţie (statement), confirma livrarea (delivered) către prof. (…) şi (…), gratuit (free of charge în 2006), a următoarelor: (…) (fără a pretinde compensaţii ori returnarea echipamentului menţionat (does not claim compensation or returning of the equipment mentioned above). Or, această apărare a inculpatului nu numai că nu este înlăturată cu argumente în referat, dar nici măcar nu este menţionată de către procurorul de caz. Mai departe, tot aici (în fapt, este vorba despre o dublă acuzaţie), reţine că procurorul de caz susţine că ‘sumele necesare achiziţionării kit-urilor necesare utilizării’ aparatului (…) au fost achitate de către Institutul (…). În opinia judecătorului de drepturi şi libertăţi, se induce ideea că acest aparat era mutat ilegal la clinica privată laolaltă cu consumabilele de care avea nevoie pentru a funcţiona, dar nu se demonstrează cum s-a întâmplat acest lucru”, susţine judecătorul.

În plus, magistratul pune la îndoială şi prejudiciul calculat de un specialist de la DIICOT în legătură cu utilizarea acelui aparat medical.

„De reţinut că, atât în declaraţia dată în faţa procurorului de caz, cât şi în declaraţia dată în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, inculpatul a arătat că (…) a cumpărat pentru proceduri (…) consumabilele care au un preţ foarte mare şi că nu s-au folosit consumabilele achiziţionate de (…) şi în procedurile medicale efectuate în clinica privată cu acest aparat, ba chiar că a existat şi un grant care a asigurat din alte surse – evident decât cele ale Institutului de stat – plata acelor pentru crioterapie. (…) Faţă de aspectele relevate, nu poate lua în calcul menţiunile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică contabilă din data de (…), întocmit de către un specialist antifraudă detaşat în cadrul DIICOT, potrivit căruia persoanei vătămate (…) i-ar fi fost cauzat un prejudiciu în cuantum de (…) lei, reprezentând ‘costul total al instrumentarului folosit pentru un număr de (…) pacienţi care au făcut obiectul unor proceduri medicale (…) efectuate în perioada 2007-2009, cu ajutorul unei aparaturi medicale (…) aparţinând Institutului’. De altfel, procurorul de caz nu furnizează nicio explicaţie cu privire la modul la care a ajuns să reţină exact acel număr de pacienţi şi exact perioada 2007-2009, iar invocarea raportului de constatare tehnico-ştiinţifică contabilă pare facilă şi – oricum – neîndestulătoare văzând împrejurările mai sus consemnate”, se mai reţine în motivare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Julieta Tarnovan 4245 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.