Este Europa pregătită să angajeze pe baza competențelor, nu doar a diplomelor? Ce arată datele OCDE

Tot mai multe companii europene pun accent pe abilitățile practice ale candidaților.

Bianca Dumbraveanu - Redactor coordonator
Este Europa pregătită să angajeze pe baza competențelor, nu doar a diplomelor? Ce arată datele OCDE

Tot mai multe companii europene pun accent pe abilitățile practice ale candidaților.

Angajatorii europeni încep să acorde tot mai multă importanță competențelor candidaților, nu doar diplomelor obținute. Suedia și Franța sunt țările cel mai bine pregătite pentru această schimbare, potrivit unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Deși studiile continuă să conteze pe piața muncii, experiența practică și abilitățile demonstrate devin criterii tot mai importante în procesul de recrutare.

Piața muncii se schimbă odată cu apariția unor noi profesii și cu dezvoltarea tehnologiilor. Companiile caută angajați care pot demonstra că au cunoștințele și abilitățile necesare, indiferent de modul în care le-au dobândit. Această abordare, cunoscută sub denumirea de „skills-first”, presupune evaluarea candidaților în funcție de competențele lor, fără a elimina importanța studiilor.

„În practică, recrutarea bazată pe competențe nu înseamnă înlocuirea completă a diplomelor, ci acordarea unei importanțe mai mari abilităților demonstrate de indivizi, indiferent de locul în care au fost dobândite, pentru a îmbunătăți potrivirea dintre talente și locurile de muncă”, a explicat Glenda Quintini, economist senior în cadrul OCDE, pentru Euronews Business.

Suedia și Franța, în fruntea clasamentului european

OCDE a realizat un indice care măsoară cât de pregătite sunt țările să adopte recrutarea bazată pe competențe și în ce măsură aplică deja această abordare. Fiecare stat primește un punctaj între 0 și 1, iar o valoare mai mare indică o integrare mai bună a acestor practici pe piața muncii. Clasamentul ia în calcul accesul adulților la educație și formare profesională, sprijinul public pentru dezvoltarea competențelor și modul în care angajatorii le recunosc și le recompensează.

Suedia ocupă primul loc în Europa, cu un scor de 0,70, urmată îndeaproape de Franța, cu 0,69. Pe pozițiile următoare se află Regatul Unit (0,65) și Belgia (0,64). Finlanda înregistrează un punctaj de 0,63, în timp ce Cehia, Norvegia și Letonia au fiecare câte 0,61. Media celor 23 de țări europene analizate este de 0,58. Spania se situează ușor peste acest nivel, cu 0,59, în timp ce Danemarca, Portugalia, Italia, Lituania, Polonia și Austria se află chiar la media europeană. Germania și Elveția au câte 0,57, iar Țările de Jos înregistrează 0,56.

La polul opus se află Ungaria, cu cel mai mic scor, de 0,45, și Grecia, cu 0,46. Turcia (0,52), Slovacia (0,54) și Slovenia (0,54) se numără, de asemenea, printre țările cu rezultate mai slabe.

Glenda Quintini explică faptul că diferențele nu țin doar de sistemele de învățământ, ci și de oportunitățile de formare profesională disponibile pe parcursul vieții.

În afara Europei, Statele Unite au un scor de 0,60, peste media europeană. Canada (0,55), Japonia (0,51) și Coreea de Sud (0,48) înregistrează rezultate mai mici.

Angajatorii caută competențe, dar diplomele rămân importante

Schimbarea criteriilor de recrutare vine și pe fondul dificultăților întâmpinate de companii în găsirea personalului calificat. Potrivit datelor OCDE, în 2025, peste 70% dintre angajatorii din țările membre raportau probleme în ocuparea posturilor vacante din cauza lipsei candidaților cu pregătirea necesară. În același timp, aproximativ o treime dintre angajați considerau că au fie prea multe, fie prea puține competențe pentru locurile de muncă ocupate.

Totuși, importanța diplomelor diferă considerabil de la o profesie la alta.

„Diplomele contează în continuare, dar importanța lor variază considerabil în funcție de profesie, iar cerințele reale nu sunt întotdeauna prezentate transparent persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă”, a declarat Pawel Adrjan, director de cercetare economică în cadrul platformei Indeed.

O analiză realizată de Indeed arată că numai 14% dintre anunțurile de angajare din Regatul Unit menționează explicit cerințe privind studiile absolvite. În Statele Unite, procentul ajunge la 50%. Diplomele rămân însă importante în profesiile specializate și în domeniile în care exercitarea unei meserii este strict reglementată.

Pe de altă parte, angajatorii încep să recunoască tot mai mult competențele dobândite în afara școlii. Experiența profesională, voluntariatul, activitățile personale și alte experiențe de viață pot contribui la pregătirea unui candidat.

Anna Toni, specialist în cadrul Ministerului Afacerilor Economice și Ocupării Forței de Muncă din Finlanda, susține că schimbările tehnologice obligă angajații să își actualizeze permanent cunoștințele.

„Piețele muncii se schimbă mai repede decât înainte, sub influența unor factori precum digitalizarea, tranziția verde și inteligența artificială. Competențele trebuie să evolueze rapid, iar politicile din educație și ocuparea forței de muncă trebuie să se adapteze în consecință”, a explicat aceasta.

Ce contează mai mult la salariu, studiile sau competențele?

Deși angajatorii acordă o atenție tot mai mare abilităților practice, studiile continuă să influențeze nivelul salariilor. O analiză OCDE arată că, în medie, un nivel mai ridicat de educație este asociat cu un salariu mai mare cu aproximativ 16%. În cazul competențelor matematice mai bune, avantajul salarial este de aproximativ 9%, pentru diferențe comparabile între lucrători.

Franța reprezintă însă o excepție în Europa. Într-un indicator separat, care compară avantajele salariale asociate educației și competențelor matematice, Franța obține un scor de 1,33. Este singura țară europeană analizată în care acest indicator depășește valoarea 1. Mai exact, în Franța, o diferență între competențele matematice ale angajaților este asociată cu un avantaj salarial cu aproximativ o treime mai mare decât cel corespunzător unei diferențe comparabile de educație. Glenda Quintini consideră că rezultatul poate reflecta o piață a muncii mai deschisă către recunoașterea și recompensarea competențelor demonstrate.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.