Cum va evolua inflația în România? Estimările BNR pentru 2025-2026.
Rata anuală a inflației în România a înregistrat o scădere treptată pe parcursul anului 2024, însă acest trend s-a atenuat și chiar s-a inversat spre finalul anului, pe fondul scumpirii combustibililor și alimentelor procesate. Potrivit viceguvernatorului BNR, Cristian I. Popa, această evoluție a fost influențată de volatilitatea pieței energetice și de efectele secetei asupra agriculturii.
Conform noii prognoze a Băncii Naționale a României, inflația va ajunge la 3,8% la sfârșitul anului 2025 și la 3,1% în 2026. Totuși, în prima jumătate a anului viitor, nivelul inflației va fi marcat de fluctuații, din cauza efectelor de bază din anii precedenți. Deși se așteaptă o scădere treptată spre finalul anului 2025, aceasta va rămâne peste limita superioară a intervalului de variație stabilit de BNR. Abia din 2026 este anticipată o stabilizare a inflației în apropierea țintei de 2,5% ±1 punct procentual.
Provocări pentru politica monetară
Contextul economic actual ridică numeroase provocări pentru BNR. Cristian I. Popa atrage atenția asupra nivelului scăzut al investițiilor, subliniind că o absorbție mai eficientă a fondurilor europene ar putea contribui la redresare. În schimb, consumul intern rămâne puternic, fiind susținut în mare parte din importuri, ceea ce amplifică dezechilibrul balanței comerciale și adâncește deficitul de cont curent.
Un alt factor de presiune asupra economiei este creșterea costurilor salariale, care poate alimenta inflația. În plus, un posibil război comercial între SUA și Uniunea Europeană ar putea avea un impact negativ asupra economiei europene, cu efecte indirecte asupra României. De asemenea, oscilațiile prețurilor la materii prime și modificările fiscale sunt elemente care pot menține inflația ridicată.
Începând cu primul trimestru din 2025, se anticipează o deviație negativă a PIB-ului, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală și al unei cereri externe mai slabe. Această contracție economică ar putea contribui la reducerea presiunilor inflaționiste generate de cererea internă. Totuși, pentru a susține o creștere economică durabilă, atragerea investițiilor rămâne esențială.
Impactul măsurilor BNR
Un aspect pozitiv semnalat de viceguvernatorul BNR este faptul că, în următorii doi ani, principala contribuție la scăderea inflației va veni din evoluția ratei CORE2 ajustat, indicator care exclude prețurile volatile și este direct influențat de politica monetară. Acest lucru sugerează că măsurile adoptate de banca centrală își produc efectele.
Cu toate acestea, Cristian I. Popa subliniază că atingerea țintei de inflație rămâne un proces de durată, iar BNR își va menține o abordare prudentă în gestionarea politicii monetare. „Prudența nu este doar o opțiune, ci o necesitate”, a concluzionat acesta.
Povesti, povesti. Peste tot in occident tarile avanseaza aceasta poveste cu un numar foarte aproape de 3.8%! In realitate inflatia e undeva intre 15% si 25% dar cosul de produse e intodeauna aranjat fie se elimina produsele care nu convin sub diverse pretexte (benzina e prea volatila la pret, casele sunt investmant) sau se aleg preturi din zone sarace. Apoi apare acest 3.8% si o falsa ingrijorare: ” mai avem pana sa atingem 2%”. In concluzie 3.8% ar fi un nunar bun daca ar fi real dar nu e!
ca sa traduc pentru focile rromane, daca nu era pretul la energie de 150Euro+ MWh, aveati produse mai ieftine la raft si inflatia era mai mica, asa, cu regimul pe care-l votati obsesiv, o platiti in continuare
Daca Trump reincepe sa tipareasca bani,cat de curand,propun sa scapam de dolari contra aur,altfel vom fi inundati de inflatia americana
Vrajeala de excroc securist,Manoleeeeee!
Parca vad ca apare Manole sa ne spuna de riscul de tara daca il alegem pe Georgescu. Asa cum ne spunea si la referendumul de demitere al lui Petrov. Tovarasi, tara e la risc sa nu fie condusa de turnatori secu!