Europa are combustibil pentru doar trei luni de război, avertizează un oficial din Germania

„Strategia este pentru amatori. Profesioniștii vorbesc despre logistică”, afirmă Britzen, reluând o idee celebră din doctrina militară americană. În prezent, tancuri, avioane, nave, camioane și chiar spitale depind de combustibilii clasici. De exemplu, un Leopard 2 consumă aproximativ șapte litri de motorină pe kilometru în luptă. Înlocuirea acestui consum cu baterii ar face vehiculul imposibil de utilizat din cauza greutății uriașe.

Potrivit reprezentantei Rheinmetall, într-un scenariu de război prelungit, depozitele europene s-ar goli rapid. „Tot ceea ce achiziționăm acum pentru miliarde are nevoie de combustibil”, avertizează ea. Vulnerabilitatea este amplificată de faptul că infrastructura energetică devine tot mai des o țintă strategică în conflicte, iar atacurile asupra rafinăriilor pot afecta direct capacitatea de rezistență a unui stat.

Soluția propusă: dezvoltarea unui sistem european de producție descentralizată de combustibili sintetici, pe bază de hidrogen verde. Planul prevede construirea unor „insule energetice” autonome, alimentate cu energie eoliană și solară, capabile să producă motorină și kerosen sintetic la nivel local. „Vântului și soarelui nu le pasă dacă este război sau pace. Ele sunt mereu acolo”, spune Britzen.

Citește și: Zelenski echipează Ucraina cu arme noi înainte să dea ochii cu rușii la Geneva

Costurile sunt însă uriașe. Un litru de kerosen sintetic ajunge în prezent la patru-cinci euro, iar dezvoltarea rețelei ar necesita investiții de aproximativ 400 de miliarde de euro la nivel european. Germania ar trebui să contribuie cu 30 până la 50 de miliarde. Nils Aldag, CEO al companiei Sunfire, susține că prețurile pot scădea la unu-două euro pe litru, însă avertizează că fără sprijin politic, piața nu va accelera producția.

Experții atrag atenția că problema nu privește doar armata. „Fără combustibil, nimic nu funcționează”, afirmă Britzen, referindu-se inclusiv la spitale și servicii de urgență. Kira Vinke, de la Societatea Germană pentru Politică Externă, subliniază că tranziția energetică este și o chestiune de securitate. Europa importă aproximativ 98% din necesarul de petrol și 88% din gaz.

Interviul publicat de NTV evidențiază o concluzie clară: independența energetică devine parte integrantă a strategiei de apărare. „Capacitatea de a rezista este o abilitate militară”, spune Vinke, amintind că lanțurile logistice sunt adesea cele mai vulnerabile în conflict. Iar în lipsa unei transformări rapide a sistemului energetic, avertismentul rămâne apăsător: trei luni pot trece mai repede decât credem.