EXCLUSIV Ce spun cei doi primari care vor să-și comaseze comunele. Unul dintre ei rămâne fără funcție

Cotidianul a stat de vorbă cu cei doi primari care vor să comaseze comunele pe care le conduc, pentru a afla cum au ajuns la o asemenea idee. Dar și care sunt planurile cu viitoarea comună care ar urma să se înființeze. Sunt conștienți amândoi că unul nu va mai putea fi ales edil.

De ce vor primarii să comaseze cele două comune: „Nu suntem o comună care se poate autosusține”

Pe de o parte, primarul din Beltiug spune că unificarea are în spate, în primul rând, ideea de eficientizare a celor două comune. Nu este, însă, singurul motiv.

„Și pentru a trece de la o comună de gradul doi la o comună de gradul unu. Și datorită faptului că Socond are venituri proprii doar de un milion și nu se poate susține singură financiar. Noi, Beltiug, avem venituri proprii de 4,9 milioane, deci putem să ne plătim personalul integral din venituri proprii. Am ajuns la consens cu colegul meu să demarăm un proces de unificare prin referendum”, a explicat Ioan Bartok.

„Nu aș vrea să spun că îmi aparține neapărat ideea, dar am fost un promotor al acesteia. De multe ori am spus că nu suntem o comună care se poate autosusține, autofinanța. Mai ales în contextul actual național, cred că este de bun augur și cetățenii vor aprecia aceste lucruri”, a declarat și Nicolae Cornea.

Primarul din Socond mai adaugă faptul că nu a avut probleme financiare până acum, însă perspectiva noilor măsuri anunțate de Guvern îl sperie.

„De ce spun asta? Pentru că din taxe și impozite noi adunăm anual în jur de un milion de lei, în condițiile în care avem nevoie de salarizare, funcționare, proiectele care vin la mine au însumat în 2025 11 milioane. Nu avem investitori în zonă. Nu avem angajați, decât cei de la școală, poliție, primărie. Prin noile măsuri, dacă ar fi să ne pună să ne autogospodărim, Socond nu ar reuși. Pentru că nu avem cum. Doar cu ajutor de la bugetul de stat”, a explicat Nicolae Cornea, primarul din Socond.

„Dacă nu exista un Bolojan, eram mai adânc în groapă”

Totuși, deși invocă noile măsuri anunțate de Guvern, primarul din Socond îi ia apărarea premierului Ilie Bolojan.

„Dacă nu exista un Bolojan, eram mai adânc în groapă. Părerea mea este că toate măsurile care s-au luat sunt pentru noi, nu sunt împotriva nimănui. Dar și noi trebuie să conștientizăm că trebuie să cheltuim mai puțin. Banul public trebuie să fie eficientizat. Nu e normal să avem un buget creat mai mult din partea statului decât din partea comunității locale”, a spus Nicolae Cornea.

Și edilul din Beltiug laudă prestația premierului.

„Aceste măsuri sunt inevitabile. Soluția, asta este: unificarea comunelor. Altă soluție nu este. Asta va duce la eficientizarea cheltuielilor unităților administrative teritoriale. Nu a fost prea dur premierul.

Eu îl admir, pentru că și-a asumat o mare responsabilitate într-un moment dificil pentru țară. Dânsul a fost conștient din momentul în care și-a asumat că nu va fi ușor. Eram la marginea prăpastiei și a luat măsurile pe care trebuia să le ia indiferent de cine era premier”, a declarat și Ioan Bartok.

Cum se va numi noua comună, după comasare

Revenind la inițiativa celor doi primari, comsarea ar urma să își producă efectele abia în 2028.

„Până în 2028 funcționăm pe actuala structură și, după ce trece referendumul, va trebui promovată o lege privind reorganizarea administrativ teritorială pe care să o aprobe Parlamentul României. Eu sper că, după ce facem toate procedurile, până în toamnă să putem organiza acest referendum”, a explicat primarul din Beltiug.

Noua comună ar urma să aibă peste 6.000 de locuitori. În acest moment, Beltiug are aproximativ 3.400 de locuitori, iar Socond aproape 3.100. A fost stabilit deja și ce nume ar urma să poarte noua comună.

„Beltiug. Pentru că Beltiug este poziționată pe un drum național, pe un drum european. Socond este la șase kilometri de drumul european”, a explicat primarul din Socond.

Dacă va deveni realitate, viitoarea comună va fi cea mai mare din județ ca întindere: peste 20.000 de hectare.

„Funcționarii publici nu trebuie să-și facă griji”

Demersul de comasare a celor două comune ar urma să aducă, în primul rând, o reducere a cheltuielilor de personal, susțin edilii.

„La ora actuală, Beltiug are 14 funcționari publici, Socond are 15. Cheltuielile de personal la Socond, anul trecut, au fost 1,92 milioane. La noi au fost 1,93 milioane. Prin unificare, vor dispărea. La ora actuală avem fiecare comună câte 13 consilieri. Prin unificare vom avea un singur Consiliu Local din 15 consilieri. Vom trece la gradul unu. Automat, deja sunt niște economii.

După aceea, funcțiile de primar, viceprimar, manager, consilieri ai primarului vor dispărea. Va rămâne unul singur. Eu am făcut un calcul sumar că vom face o economie de minim un milion de lei numai la cheltuieli de personal pe an prin această unificare”, a declarat Ioan Bartok.

Acesta a adăugat că serviciile esențiale vor rămâne în noua structură.

„Funcționarii publici nu trebuie să-și facă griji, că o să-și păstreze posturile. În grilă eu am 21 de posturi, dar, efectiv ocupate am 14. La fel și domnul primar, tot 21 are în grilă și ocupate are 15 la Socond”, a precizat primarul din Beltiug.

„Un operator tocmai asta ne sugera: «ar fi mult mai bine dacă ați fi uniți»”

Pe lângă reducerile de cheltuieli, primarii susțin că inițiativa ar urma să ajute și la o atragere mai bună de fonduri europene, dar și la dezvoltarea unor proiecte imposibil de realizat dacă funcționează separat.

„Socond are 621 de copii în sistemul de învățământ, Beltiug are 430. Deci, vom avea peste 1.000 de copii și intenționăm să înființăm un liceu cu profil agricol, viticultură, pentru că Beltiug e zona viticolă, și mecanică în agricultură”, a precizat Ioan Bartok.

„Noi avem o problemă serioasă și cu abandonul școlar. Comuna Socond are cea mai mare populație de etnie romă, copii care după clasa a opta rămân acasă din motive bine știute, motive financiare”, a completat Nicolae Cornea.

Totodată, primarii spun că au luat pulsul locuitorilor și aceștia se arată încântați de idee.

„Am luat pulsul. Da, ar fi de acord. Pentru că în cei șase ani de când sunt la conducere am accesat toate proiectele pe care le puteam accesa și chiar se vede un nivel ridicat de trai în comuna Socond. Dar, ținând cont că vom trece la rangul unu ca și comună, sigur că altele vor fi proiectele și operatorii care vor veni în zonă altfel ne vor privi.

Împreună cu domnul primar din Beltiug avem un proiect comun pe gaz. Am avut o discuție cu un operator care tocmai asta ne sugera: «ar fi mult mai bine dacă ați fi uniți». Pentru că eu am prins o finanțare de 1,1 milion de euro și domnul primar din Beltiug a prins o finanțare de aproximativ 57 milioane de lei. Ar fi mult mai bine, categoric”, a declarat primarul din Socond.

Cine va candida pentru funcția de primar al noii comune

Ambii primari care au pus la cale comasarea celor două comune din Satu Mare sunt membri ai Partidului Național Liberal. Ioan Bartok este la al șaptea mandat de primar. Trei dintre ele le-a deținut între 1992-2004, iar pe următoarele patru le-a început în 2012. La ultimul scrutin, cel din 2024, a fost reales cu 60% dintre voturi. De cealaltă parte, Nicolae Cornea deține al doilea mandat. Pe primul l-a câștigat în 2020, iar în 2024 a fost reales 80% dintre voturi.

Întrebați dacă au stabilit și cine va candida pentru funcția de primar al noii comune, cei doi edili au precizat că încă nu au ajuns la acest aspect.

„Nu, nu ne-am gândit. Nu avem astfel de ambiții. Întâi reorganizarea, apoi celelalte. Nu țin de scaunul meu. Sunt profesor, mă pot întoarce oricând la catedră. Chiar nu este o problemă”, a spus Nicolae Cornea, primarul din Socond.

„Nu. Aici nu e vorba de a stabili cine va candida. Aici e gândire strategică pe termen lung pentru binele cetățenilor celor două comune”, a completat Ioan Bartok, primarul din Beltiug.

Ilie Bolojan și Constantin Toma au încercat și ei să comaseze două localități

Inițiativa celor doi primari nu este prima de acest fel. În 2015, municipiul Oradea, condus de Ilie Bolojan la acel moment, a încercat să se unească cu Sînmartin. Demersul nu a avut, însă, succes, din cauza prezenței scăzute la referendum.

Dacă în Sînmartin s-au prezentat la vot 45% dintre cetățeni, la Oradea au mers la urne mai puțin de 25%. Pentru a trece un astfel de referendum este nevoie ca prezența la vot să fie de cel puțin 30%.

Și în Buzău a avut loc, în 2021, un astfel de vot. Municipiul condus de Constantin Toma și la acel moment a fost la un pas de unificare cu comuna Țintești, însă și de această dată prezența la urne a pus cruce proiectului. Dacă în Țintești au mers la vot peste 43% dintre cetățeni, în Buzău prezența a fost de doar 10,6%.

La acel moment, primarul Constantin Toma motiva ideea unificării prin faptul că municipiul Buzău nu se mai poate extinde astfel încât să dezvolte investiții majore.

„Respect decizia dumneavoastră de a nu uni municipiul Buzău cu comuna Ţinteşti! Dar, indiferent de acest rezultat, cred cu tărie că un vot pozitiv ar fi dat o şansă mult mai mare unui Buzău de top, în România”, declara Constantin Toma, după eșecul de la vot.