Exod de proporții după ofensiva fulgerătoare din Nagorno-Karabah

Aproape jumătate din populaţia din Nagorno-Karabah a fugit din această regiune din Caucaz după ofensiva fulgerătoare a Azerbaidjanului de săptămâna trecută, care a pus capăt în mod brutal viselor de independenţă ale separatiştilor armeni, potrivit France Presse.

Conform unui nou bilanţ raportat miercuri de Erevan, 50.243 de etnici armeni s-au refugiat până acum în Armenia din Nagorno-Karabah în urma operaţiunii militare azere soldate cu peste 400 de morţi de ambele tabere. Dar acest bilanţ este provizoriu, întrucât fluxul de refugiaţi din Karabah practic nu încetează.

În acelaşi timp, peste 100 de persoane sunt date în continuare dispărute după explozia produsă la un depozit de carburant luat cu asalt de localnici luni seara în plin exod. Tragedia s-a soldat cu 68 de morţi şi 290 de răniţi, dar nici aceste cifre nu sunt definitive.

Azerbaidjanul a deschis duminică – la patru zile după capitularea separatiştilor şi un acord de încetare a focului ce a plasat sub controlul Baku regiunea secesionistă cu 120.000 de locuitori, în majoritate etnici armeni – singurul drum care care leagă Nagorno-Karabah de Armenia.

Autorităţile azere s-au angajat să le permită rebelilor care depun armele să plece. Cu toate acestea, miercuri, forţele azere l-au arestat pe omul de afaceri Ruben Vardanian, un personaj celebru în regiune, care a condus guvernul separatist al enclavei din noiembrie 2022 până în februarie 2023, în timp ce încerca să ajungă în Armenia.

De cealaltă parte a graniţei, domneşte haosul. Primul popas pentru cei mai mulţi este oraşul Goris, în acest momente de nerecunoscut.

Sute de maşini au umplut străzile într-un haost total, sub privirile poliţiştilor neputincioşi în a le direcţiona. Elicoptere survolează zona.

Mulţi refugiaţi înfometaţi şi-au petrecut noaptea în vehiculele lor, unii dintre ei – cu ochii roşii de oboseală – spunând că nu au unde să se adăpostească şi nici unde să meargă în Armenia.

Un bărbat, în vârstă de 72 de ani, a dormit în duba sa utilitară, a cărei caroserie poartă urmele unor schije de obuz.

Pensionarul, cu dinţi de aur şi vestă decolorată în culorile unei echipe americane de baseball, a scăpat cu greu de un bombardament în timp ce mergea să-şi caute fratele, care fusese rănit pe front la 20 septembrie.

Fiul său a murit în ultimele lupte, care au făcut 213 morţi de partea separatiştilor armeni. Baku a declarat că a pierdut 192 de soldaţi şi un civil în operaţiunea militară.

„Vreau să merg la Erevan, dar nu ştiu ce este în măsură să-mi propună statul” armean, a explicat el pentru AFP.

Premierul armean Nikol Paşinian se declarase pregătit să primească 40.000 de refugiaţi din Karabah în Armenia, ţară cu 2,9 milioane de locuitori.

Dar guvernul de la Erevan nu a reuşit până acum să găzduiască decât 2.850 de persoane, ceea ce lasă să se înţeleagă că o criză umanitară este iminentă.

„Armenia nu are resursele necesare pentru a gestiona o criză refugiaţilor şi nu va putea face asta fără ajutor din străinătate”, subliniază analistul politic Boris Navasardian, intervievat de AFP. Potrivit lui, această situaţie „va avea repercusiuni serioase pe scena politică”, pe fondul unei „nemulţumiri generalizate”.

Capitala Erevan este de mai multe zile scena unei serii de manifestaţii împotriva premierului Paşinian, acuzat de pasivitate în faţa Azerbaidjanului.

Nikol Paşinian are de a face de asemenea cu Rusia, care dispune de o bază militară importantă în Armenia şi care consideră Caucazul ca fiind un teritoriu sub influenţa sa chiar dacă această influenţă s-a diminuat de la lansarea ofensivei în Ucraina.

De asemenea, liderul armean a reproşat implicit Moscova lipsa de sprijin, calificând alianţele actuale ale ţării sale, în special cu Rusia, ca fiind „ineficiente”, ceea ce Kremlinul a contestat.

Preşedintele azer Ilham Aliev a promis că drepturile armenilor care rămân în enclavă, alipită la Azerbaidjan în 1921, vor fi „garantate”, însă armenii nu par să dea prea multă crezare acestor asigurări pe fondul deceniilor de ostilitate reciprocă.

În urma apelului la protejarea civililor lansat marţi de şeful diplomaţiei americane Antony Blinken, omologul său german Annalena Baerbock a îndemnat Baku să permită observatorilor internaţionali să intre în enclavă. „Copiii, femeile şi bărbaţii din Nagorno-Karabah trebuie să poată rămâne în casele lor şi în patria lor în pace şi demnitate”, a insistat ea.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.