Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București, magnet pentru elevi. Cum învață copiii gândirea critică fără frica de note

Un program educațional bazat exclusiv pe voluntariat a transformat sălile Facultății de Filosofie din cadrul unibuc (Universitatea din București) într-un spațiu al explorării libere pentru elevii din clasele primare și gimnaziale. Între 31 august și 4 septembrie 2026, zeci de copii au participat la ateliere unde au învățat să își pună întrebări fundamentale și să construiască ipoteze proprii, departe de presiunea notelor și a evaluărilor clasice.

Cerere record pentru atelierele de gândire liberă

Inițiativa a ajuns la cea de-a șaptea ediție sub coordonarea conferențiarului universitar dr. Marin Bălan și a reprezentat un succes fulminant. Organizatorii au fost nevoiți să dubleze locurile disponibile în doar două zile, ajungând la alcătuirea mai multor grupe de studiu, conform libertatea.ro.

Efortul organizatoric a fost susținut de o echipă restrânsă de cinci persoane, formată din profesorul Bălan, masterande și studente ale facultății, care au livrat 30 de ateliere. Departe de a fi un curs de predare a istoriei ideilor lui Platon sau Kant, programul s-a concentrat pe crearea unor „comunități de cercetare”.

Cercul de dezbatere: un spațiu fără „ultima bancă”

Sistemul propus a mizat pe eliminarea ierarhiilor din sala de clasă. Dispunerea scaunelor în cerc și validarea oricărei opinii au dus la transformări radicale de comportament în rândul copiilor. Un exemplu elocvent este cel al unui băiat de clasa a II-a, deseori etichetat drept „năzdrăvan” în sistemul clasic, care s-a transformat într-unul dintre cei mai activi și profunzi participanți atunci când presiunea a fost ridicată.

„Așezarea în cerc elimină prima și ultima bancă, unde copiii vulnerabili sunt de obicei marginalizați. De asemenea, profesorul renunță la poziția de dominație de la catedră. În sistemul nostru educațional, dacă ai greșit, pare o crimă. […] Când un copil înțelege că nu este judecat pentru o greșeală, el capătă o enormă încredere în sine”, a explicat prof. univ. dr. Marin Bălan.

În același timp, metoda îi ajută pe elevii care de obicei trec neobservați în sistemul tradițional de învățământ, axat pe extreme.

„În școală, profesorii tind să se uite doar la extreme: la cei foarte gălăgioși sau la cei foarte timizi. Cei din mijloc devin invizibili. Rolul nostru a fost să-i facem pe toți văzuți și ascultați”, a punctat Ana-Maria Zaharia Lăcătuș, absolventă a Masterului didactic în filosofie.

Concepte abstracte explorate prin artă și balet

O inovație a școlii de vară a fost integrarea artelor vizuale și a dansului în procesul de reflecție. Fosta balerină Elena Lixandru a folosit secvențe din Lacul Lebedelor pentru a explica diferența dintre aparență și realitate, în timp ce Clara Caradimu a ghidat ateliere de pictură și modelaj pe teme precum „misterul” și „somnul”, demonstrând că arta este un canal excelent către filosofare.

Filosofia, un instrument practic ignorat de sistemul de stat

Deși disciplina „Filosofie pentru copii” figurează ca materie opțională în curriculumul național pentru clasele a III-a și a IV-a, ea este rareori implementată în școlile de stat. Reticența vine adesea din partea părinților, care prioritizează suplimentarea orelor de matematică sau limba română, menționează sursa citată anterior.

Specialiștii avertizează, însă, că dezvoltarea gândirii logice, abstracte și a structurilor de argumentare prin filosofie are un impact direct și masiv asupra performanțelor școlare generale.

„În alte țări s-au făcut cercetări în clase-pilot și s-a constatat că acolo unde se face filosofie cu copiii apar îmbunătățiri vizibile ale rezultatelor la matematică și la limba maternă. […] Rezultatele la matematică sunt mai bune tocmai pentru că elevii învață să discute și să caute soluții alternative, iar la limba română învață să construiască și să povestească”, a concluzionat coordonatorul programului.

CITEȘTE ȘI

Profesorii români și-ar putea recunoaște mai ușor diplomele în UE. Ce prevede noul plan al Comisiei Europene