După criza politică, România caută din nou bani pe piețele externe. Investitorii au răspuns cu 8,5 miliarde de euro

Din suma atrasă, 1,25 miliarde de euro reprezintă obligațiuni cu scadența la patru ani, 2 miliarde de euro au fost împrumutate pe opt ani, iar alte 1,25 miliarde de euro printr-o emisiune cu maturitatea la 12 ani, structurată sub forma unor obligațiuni verzi.

Pentru tranșa de patru ani, costul indicat la începutul operațiunii era de midswap plus 210 puncte de bază, în timp ce obligațiunile pe opt ani erau cotate la midswap plus 310 puncte de bază, iar cele verzi pe 12 ani la midswap plus 360 de puncte de bază.

Cererea investitorilor a redus costurile față de nivelurile inițiale

Pe măsură ce comenzile investitorilor au intrat în piață, costurile finale ale împrumutului au coborât față de nivelurile indicate la deschiderea operațiunii, cererea de aproximativ 8,5 miliarde de euro permițând României să închidă emisiunea la condiții mai bune decât cele de la început, conform datelor Bloomberg. BofA, Citi, Deutsche Bank (B&D), ING, JP Morgan și Societe Generale au fost aranjorii celor trei emisiuni, potrivit datelor Bloomberg analizate de Ziarul Financiar.

Emisiunea vine după amânarea unei operațiuni externe în timpul crizei politice

Revenirea României pe piețele internaționale are loc după o perioadă de peste cinci luni de instabilitate politică, începută odată cu destrămarea coaliției de guvernare în luna mai, când o emisiune de obligațiuni pe piețele externe a fost amânată. Instalarea unui nou Executiv, susținut de principalele partide politice, a contribuit la reducerea tensiunilor, iar obligațiunile românești au recuperat pe piața secundară, randamentul titlurilor de stat pe zece ani coborând cu aproximativ 30 de puncte de bază față de maximul de peste 6,8% atins la începutul lunii octombrie.

Operațiunea de finanțare vine și după aprobarea primei rectificări bugetare de către noul Guvern, care a menținut pentru 2026 ținta de deficit bugetar la 6,2% din PIB și a alocat fonduri suplimentare pentru sistemul de sănătate.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a ocupat aceeași funcție și în precedentul cabinet, a reafirmat angajamentul autorităților față de disciplina fiscală, în condițiile în care România încearcă să evite o eventuală retrogradare a ratingului suveran în categoria nerecomandată investițiilor.

Ce va finanța România cu cele 4,5 miliarde de euro

România se numără printre emitenții frecvenți de datorie în valută din Europa de Est, iar banii atrași prin această operațiune vor fi folosiți pentru finanțarea deficitului bugetar și pentru refinanțarea datoriei publice care ajunge la scadență.

Emisiunea de luni reprezintă a doua ieșire a statului român pe piețele externe în 2026, într-un an în care Guvernul trebuie să asigure atât necesarul de finanțare al deficitului, cât și plata datoriei care ajunge la maturitate.

Cristian Popa avertizează asupra cheltuielilor publice

Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, a avertizat că autoritățile trebuie să evite majorările nesustenabile ale cheltuielilor publice și să continue reducerea deficitului bugetar, considerată esențială pentru prevenirea unor dificultăți de finanțare. Mesajul vine în condițiile în care accesul României la piețele internaționale și încrederea investitorilor rămân importante pentru finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei publice.

Simon Quijano-Evans, director de strategie la Macro Hive Ltd., a descris noua emisiune de obligațiuni drept o „mișcare curajoasă”, considerând că operațiunea va testa încrederea piețelor în angajamentele fiscale asumate de noua administrație.

Cererea de aproximativ 8,5 miliarde de euro, raportată la cele 4,5 miliarde de euro atrase efectiv, arată interesul investitorilor pentru obligațiunile emise de România, în timp ce pentru Guvern rămâne esențială menținerea încrederii piețelor prin continuarea reducerii deficitului și gestionarea necesarului de finanțare al statului.

Află și Grindeanu pune pe masă două promisiuni pentru 2027: Ne propunem să creştem pensiile. Ne propunem să nu avem taxe mărite