Profesorii români și-ar putea recunoaște mai ușor diplomele în UE. Ce prevede noul plan al Comisiei Europene

Profesorii, inginerii, medicii și alte categorii profesionale care doresc să profeseze într-un alt stat membru al Uniunii Europene vor beneficia de o procedură mult mai simplă și mai rapidă. Pachetul legislativ propus recent la nivel european vizează transformarea modului în care sunt validate competențele pe piața muncii și transferă birocrația clasică într-un format digital integrat. Noile reguli vor deveni operaționale în aproximativ trei ani după ce Parlamentul European și Consiliul UE vor adopta legislația.

Digitalizarea calificărilor și reducerea costurilor

O noutate a acestui proiect este renunțarea la dosarele voluminoase cu acte tipărite și la procedurile anevoioase. Documentele care atestă calificările vor fi emise într-un format standardizat și vor putea fi stocate direct în Portofelul european pentru identitate digitală (EU Digital Identity Wallet). Astfel, procedurile de avizare pentru profesiile reglementate ar urma să dureze maximum cinci săptămâni, comparativ cu termenul actual care poate ajunge până la trei luni.

Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a explicat că această decizie de digitalizare va aduce beneficii financiare directe aplicanților. Noul sistem va permite utilizarea traducerilor automate, iar autoritățile vor solicita o traducere certificată doar în cazuri excepționale și bine justificate. 

„Dacă primești o ofertă de muncă în alt stat membru, faptul că trebuie să aștepți mult timp pentru recunoașterea calificării te poate costa chiar acel loc de muncă. Propunem proceduri mai scurte și mai simple, care pot reduce așteptarea cu până la trei luni și costurile cu până la 1.000 de euro. Gata cu traducerile legalizate”, a transmis Roxana Mînzatu.

Extinderea listei pentru recunoașterea automată a profesiilor

În prezent, doar o categorie restrânsă de specialiști, precum medicii, farmaciștii sau arhitecții, beneficiază de recunoaștere automată pe baza unor cerințe europene armonizate. Comisia Europeană a adăugat recent fizioterapeuții pe această listă și a conturat un plan clar pentru a extinde mecanismul spre domeniile unde există un deficit de personal.

Pentru etapa următoare, autoritățile europene au propus o listă preliminară cu alte zece profesii prioritare. Printre acestea se numără educatorii și personalul de îngrijire a copiilor, alături de ingineri constructori, electricieni, arhitecți peisagiști și personal auxiliar din domeniul medical. Pentru implementarea recunoașterii automate în aceste domenii, statele membre trebuie să colaboreze pentru a defini un cadru comun de formare profesională.

„Diplomele și calificările în format digital vor putea fi păstrate în Portofelul european de identitate digitală și transmise în siguranță angajatorilor și autorităților. Îți vor fi utile inclusiv când cauți un loc de muncă în propria țară”, a adăugat oficialul european.

ESSPASS și un control mai strict împotriva abuzurilor

O altă componentă esențială a pachetului vizează drepturile sociale. Prin intermediul sistemului ESSPASS (Pașaportul european de securitate socială), cetățenii vor putea prezenta direct de pe telefon documentele necesare pentru a demonstra statutul de asigurat. Acesta promite verificarea actelor într-un timp record și eliberarea Cardului European de Asigurări Sociale de Sănătate în format digital într-o singură zi.

În paralel, inițiativa consolidează rolul Autorității Europene a Muncii, instituție condusă în prezent de românul Cosmin Boiangiu. Organismul va oferi un sprijin sporit inspectoratelor naționale pentru a combate munca nedeclarată și concurența neloială. Această structură va facilita controale comune la companiile cu activitate transfrontalieră pentru a verifica plata corectă a salariilor. Măsurile urmăresc protejarea angajaților trimiși să lucreze în alte state și garantarea unor condiții de muncă echitabile.

Conform estimărilor transmise de Comisie, implementarea completă a propunerilor din acest pachet legislativ va genera economii de peste 6 miliarde de euro până în anul 2040.

CITEȘTE ȘI

DSU cere școlilor să identifice spații pentru adăpostire pentru elevi, în contextul incidentelor cu drone