Femeile din vis ale Stelei Vesa

Vernisată în 7 martie, ca o avanpremieră a sărbătoririi “Zilei Femei”, expoziţia pictoriţei Stela Vesa, ce va fi deschisă până la 30 martie, la Muzeul Naţional Cotroceni, propune o lume aparent stranie în care decorativul, oniricul şi ludicul îşi dispută întâietatea.

Cu o cunoaştere aprofundată a avangardelor secolului trecut, pictoriţa construieşte un univers în care suprarealismul, cubismul, expresionismul, reminiscenţe Art Nouveau se combină într-un discurs asupra femeii, colorat de aspiraţii spre eleganţă, mister şi poveste.

Cu siluete unduitoare, cu mâini prelungi şi fine ca ale madonelor medievale, în excentrice vestimentaţii amintind de mondenele de la începutul secolului al XX-lea, dacă nu de manierism şi baroc, femeile Stelei Vesa sunt proiecţii mentale ale artistei, purtătoare de ascunse dorinţe şi de nevoia de evadare din realitate.

Bijutierul

O lume paralelă cu cea contemporană se derulează pe simeză, în culori contrastante, în construcţii formale elaborate. Personajele, cu figuri alungite, cu deformări expresive căutând o graţie atotstăpânitoare, se cufundă în muzică, se „topesc” într-o mirifică grădină, cheamă în susţinerea visului lor flori, păsări… Sau se lasă prinse într-un joc social ambiguu, ca în „La biliard cu prietenii”, „O seară cu prieteni” sau un alambicat „Cântând cu Bacchus”.

Din când în când, un peisaj întrerupe linia portretelor, ca un citat din Chagall, uneori mărturisit precum în titlul lucrării: „Scripcarul pe acoperiş”.

Ceaiul de după masă

Proiecţia „de vis” a autoarei iveşte scene idealizate, cum ar fi „Familia de pescari”, în care personaje amintind de Don Quijote şi de zânele din poveştile pentru copii plutesc într-un spaţiu în care mediul acvatic se combină cu o natură statică cu peşti şi lămâi, ca o anticipare a plăcerii viitoare.

Elementele de natură statică sunt, de altfel, prezente în mai multe lucrări, cu intenţia de a accentua impresia de spaţialitate, pe de o parte, şi de a caracteriza o atmosferă, pe de altă parte, fie că este vorba despre pianul ce o înconjoară posesiv pe muziciană în „Concert la pian”, de vasele decorative de pe o etajeră în „Ceaiul de după masă” sau devenite centrul compoziţiei, sub umbrelele plutitoare ale irealului peisaj „O zi de vară”.

La biliard cu prietenii

Dincolo de imaginarea unui univers dominat de un „realism fantastic”, Stela Vesa se dovedeşte o foarte bună cunoscătoare a meşteşugului. Vocabularul ei plastic este articulat, sugerările spaţiale prin contraste cromatice, ca în „Sunetul Muzicii”, sau prin încadrarea personajului în arhitecturi imaginare („Cântând la caval”), planurile succesive datorate plasării personajelor („O seară cu prieteni”) sau unor elemente repetitive, în oglindă, ca picioarele femeilor din „La biliard cu prietenii” atestând capacitatea artistei de a-şi construi compoziţia. Ea vine şi din studiul atent al unor curente cum ar fi cubismul, care a marcat avangarda prin rolul ordonator al liniei şi prin recompunerea imaginii.

Picturile Stelei Vesa sunt „ideale” şi senzuale în acelaşi timp. Graţia personajelor este dublată de ambiguitatea relaţiilor între ele sau cu obiectele care le înconjoară, de diferenţa uneori între figura delicat trasată şi silueta efilată a corpului şi musculatura puternică a picioarelor, ca în „Concertul anotimpurilor” sau „Simfonie în doi”. În plus, ceea ce sublimează linia este accentuat senzual de culoare, de roşurile incendiare sau profunde dialogând cu albastruri, cu verde sau cu ocru, de galbenul izbucnind în centrul compoziţiei, subordonându-şi restul paletei ca în „Sunetul Muzicii”. Arpegiile cromatice nu-i sunt străine artistei, cum nu-i sunt străine geometrizările menite să susţină arhitectura compoziţiei.

Vacanţa visată

Despre propria sa pictură, artista declara: “Este pentru mine un act al supremei voinţe; voinţa care mă eliberează de concret, mă ajută să intru în lume şi să o văd aşa cum este. Consider că picturile mele sunt de succes, în cazul în care privitorul se simte încărcat de energie. Încă din copilărie am avut o existenţă izolată. Acest lucru m-a determinat, după formarea mea profesională, să găsesc un loc izolat pentru a picta. Vino şi descoperă lumea mea”.

Locuind la Beiuş, cu studii la Facultatea de Arte Plastice din Timişoara, Stela Vesa, care a prins gustul artei din picturile pe mobilă ale tatălui său, s-a exersat în mai mute tehnici, de la grafică la tapiserie şi la sculptura policromă în lemn. Constanta activităţii sale artistice o reprezintă însă pictura. Cea care îi permite cel mai complet construirea unei lumi imaginare, a unui univers intim, marcat de fantastic, de refugiu într-o lume a nostalgiei şi a dorinţelor reprimate, transformate într-un şuvoi de vitalitate artificială.

Amintiri din sat

Criticul de artă orădean Ramona Novicov scrie în introducerea catalogului expoziţiei: “Universul pictural al Stelei Vesa este prin excelenţă unui feminin, infuzat de muzicalitate asemeni unui plic cu ceai ce-şi eliberează aromele odată cu aburii fierbinţi ai ai apei”.

Mai puţin cunoscută de publicul bucureştean, Stela Vesa a expus în multe oraşe din ţară, dar şi în străinătate: Spania, SUA, Franţa, Ungaria, Israel, Suedia, unde fantezia ei debordantă a fost apreciată.

Pentru vizitatorul unei expoziţii, care urmăreşte plăcerea senzuală provocată de lucrările etalate, creaţiile Stelei Vesa sunt încântătoare. Ele îi oferă ocazia de a se pierde într-o lume a graţiei şi a unei veşnice primăveri visate. Îi oferă posibilitatea de a evada, pentru o vreme, din exigenţele cotidiene. Şi poate că, de fapt, rolul prim al artei în relaţia ei cu oamenii este tocmai acesta.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.