Festivalul internaţional al Filmului de la Bari. FIPRESCI 90

Pentru că Premiul Presei Internaţionale a devenit mai prestigios pe măsură ce festivalurile au început să crească, după cel de-al Doilea Război Mondial, mulţi cinefili au fost surprinşi să afle că FIPRESCI a împlinit anul acesta 90 de ani.

În 1925, câţiva jurnalişti din Paris şi Bruxelles au fondat o Asociaţie Profesională a Presei Cinematografice, devenită azi o federaţie internaţională cu peste 1.000 de membri din peste 50 de ţări (printre care şi România). Filmele premiate de juriile FIPRESCI de-a lungul deceniilor au devenit între timp repere în istoria cinematografului, iar autorii lor, mari nume de referinţă ale artei a şaptea.

Pentru că o asemenea aniversare trebuia sărbătorită cum se cuvine, Festivalul Internaţional al Filmului de la Bari, creat de distinsul critic Felice Laudadio, a oferit o ramă strălucitoare omagierii unor mari cineaşti deţinători a (cel puţin) unui premiu al criticii internaţionale, căruia i s-a adăugat acum un Premiu de Platină FIPRESCI 90.

Costa-Gavras

Pe scena elegantului Teatru Petruzelli, pe fundalul unui imens portret al lui Federico Fellini, au venit pe rând să vorbească germanii Edgar Reitz şi Margarethe von Trotta, italienii Ettore Scola şi Nanni Moretti, francezii Costa-Gavras şi Jean-Jacques Annaud, polonezul Andrzej Wajda şi britanicul Alan Parker. Această incredibilă concentraţie de mari figuri ale cinematografului a generat un excepţional interes şi la master-class-urile ţinute de marile personalităţi în sala îmbrăcată în roşu şi auriu, sute de tineri au sorbit cuvintele maeştrilor aflaţi acum la vârste înaintate (Wajda – 89 de ani, Gavras – 81de ani, Scola – 83 de ani). Iar prestigiul lecţiilor de măiestrie a fost crescut de dialogul moderat de critici din elita internaţională precum francezul Michel Ciment (director al legendarei reviste Positif), britanicul Derek Malcolm, germanul Klaus Eder (Secretarul General FIPRESCI) şi italianul Felice Laudadio însuşi.

Unii dintre aceşti mari regizori au confirmat reputaţia de cineaşti angajaţi, vorbind despre nevoia lor constantă de a se dedica permanent unor teme cu valenţe politice. Autor al marilor succese internaţionale Z, Stare de Asediu sau Missing, Costa-Gavras a contribuit la definirea thrillerului politic de mare rezonanţă internaţională. El crede şi acum că „tot cinemaul e politic” şi declară că şi-ar dori să facă un film despre ISIS.

Margarethe von Trotta

Marele cineast italian Ettore Scola (Terasa, Ce mult ne-am iubit, Splendor) împărtăşeşte şi el ideea omniprezenţei politicii, dar aduce tema pe tărâm naţional amintindu-le tinerilor că el şi generaţia lui au încercat să schimbe în bine „ţara asta pe care am iubit-o” şi că acum e rândul lor să ducă mai departe demersul început de ei.

Dacă raportul italienilor cu patria lor e marcat de iubire, cei doi cineaşti germani şi mai ales Margarethe von Trotta au amintit că, deschizând ochii asupra unei Germanii în ruine, după război, şi-au urât la început ţara şi au simţit nevoia să-i chestioneze trecutul în filmele lor. Edgar Reitz, autorul unui film-fluviu despre un secol de istorie germană, Heimat, a făcut şi mărturisirea surprinzătoare că regizorii din generaţia sa (din care mai fac parte Aleksander Kluge, Rainer Werner Fassbinder, Werner Herzog, Volker Schlöndorff) au ingnorat la început, din repulsie faţă de trecut, marele cinema german clasic şi şi-au ales modele din neorealismul italian şi nouvelle vague-ul francez.

Regizorii premiaţi cu Platinum FIPRESCI 90

Şi Andrzej Wajda, autorul unor emblematice filme despre istoria poloneză post-belică (Cenuşă şi diamant), despre epoca stalinistă (Omul de marmură) sau despre Sindicatul Solidaritatea (Omul de fier şi mai recentul Walesa), a vorbit despre nevoia lui vitală de a se raporta la această temă şi despre relaţia lui cu sindicalistul devenit, după căderea comunismului, preşedintele Lech Walesa.

Primit la Bari ca o mare vedetă, cineastul-actor Nanni Moretti, faimos pentru dimensiunea autoportretistcă a filmelor sale (Caro diario, Aprilie, Camera fiului), dar şi pentru atitudinea lui civică şi politică foarte combativă, şi-a transformat lecţia de măiestrie într-un adevărat recital. El a vorbit şi despre activitatea lui de producător, „un mod de a se reîncărca”, după care ajunge să aibă „un raport mai facil cu propria creaţie”.

Edgar Reitz şi Klaus Eder la teatrul Petruzelli

Unii dintre cineaştii omagiaţi cu ocazia aniversării FIPRESCI au venit la Bari cu noile lor filme: Jean-Jacques Annaud cu Le dernier loup /Ultimul lup, o poveste alegorică despre relaţia dintre oameni şi animale, localizată în China din epoca Revoluţiei culturale, Margarethe von Trotta cu The Misplaced Woman, o poveste despre identitatea feminină în care joacă Barbara Sukova (actriţa-fetiş a cineastei, care a distribuit-o şi în Hanna Arendt), iar Nanni Moretti a început promovarea noii sale creaţii, Mia madre, în care el joacă rolul fiului unei regizoare bolnave de cancer.

Dacă sărbătoarea FIPRESCI 90 afost evenimentul central al ediţiei 2015 aFestivalului de la Bari, numit şi Bif&st, nu au lipsit titlurile atractive din competiţia naţională şi din Panorama internaţională. Cinefilii au stat la coadă şi pentru a urmări marile retrospective cuprinzând filmografia completă a regizorilor Francesco Rosi (care a încetat din viaţă la început de an) şi Fritz Lang.

Nanni Moretti şi Felice Laudadio

Competiţia naţională a grupat producţii italiene în categoriile Italia Film Fest, Opere prime şi secunde şi Documentar. La prima dintre ele a câştigat Anime nere de Francesco Munzi, un film despre o familie din Calabria ai cărei membri aparţin crimei organizate şi reţelei de traficanţi de cocaină. Sunt dezvăluite şocante detalii despre organizaţia ’Ndrangheta, descrisă cu autenticitate documentară şi cu suspans de thriller. În palmaresul principalei secţiuni naţionale regăsim şi noua peliculă cu iz horror a lui Ermanno Olmi, Torneranno i pirati / Piraţii se vor întoarce, premiată pentru muzică, scenografie şi producţie.

Elio Germano a câştigat Premiul pentru Cel mai bun actor graţie interpretării poetului damnat Giaccomo Leopardi (Il giovane favoloso de Mario Martone). Premiul pentru Cea mai bună actriţă a fost câştigat de Alba Rohrwacher, interpreta unei mame urmărite în lupta pentru salvarea fiului bolnav din Hungry Hearts de Saverio Constanzo.

Edgar Reitz primind Premiul Platinum 90

Din distribuţia filmului Noi e la Giulia de Edoardo Leo au fost aleşi câştigătorii Premiilor pentru rol secundar masculin şi feminin, acordate lui Carlo Bucciroso şi, respectiv, Anna Foglietta. La categoria debut (opere prime şi secunde) a fost premiat Piu buio di mezzanotte/ Mai întunecat decât noaptea de Sebastiano Riso, povestea unei adolescente care începe să-şi descopere identitatea gay.

Nu au lipsit din programul Bif&st filmele populare, cu bună perspectivă comercială, precum comedia britanică Întoarcerea la Hotel Marigold de John Madden, cu vedete precum Judi Dench şi Richard Gere, sau westernul lansat cu succes la Sundance Slow West de John Maclean, cu reverenţe la adresa peliculelor lui Sergio Leone.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.