România, care în noiembrie a devenit prima ţară din Uniunea Europeană ce a scăzut rata dobânzii ca răspuns la criza din zona euro, a redus din nou, joi, costurile de împrumut, Banca Centrală diminuând cu 0,25 puncte procentuale dobânda de politică monetară, de la 6% la 5,75%, comentează publicaţia britanică Financial Times (FT).
În condiţiile în care investitorii sunt cuprinşi de nervozitate din cauză că Ungaria subminează încrederea în regiune, Bucureştiul s-a detaşat puţin de problemele legate de cursul valutar. Dar cum leul s-a apreciat mai uşor faţă de euro decât atunci când s-a redus rata dobânzii în noiembrie, Banca Naţională a României (BNR) a luat probabil decizia corectă, ţinând cont de declinul inflaţiei şi încetinirea creşterii.
După decizia de joi a BNR, leul s-a depreciat uşor, cu aproximativ 0,3%, dar s-a tranzacţionat în cursul zilei de joi la aproximativ 4,34 pentru un euro, faţă de 4,38 cât s-a înregistrat recent, chiar înainte de reducerea ratei dobânzii în noiembrie. Leul a fost moneda cea mai solidă din Europa Centrală şi de Est anul trecut, depreciindu-se cu doar 2%.
Inflaţia a încetinit în noiembrie la 3,4%, comparativ cu ţinta BNR de 2 – 4%, astfel încât economiştii întrevăd posibilitatea unor viitoare reduceri modeste ale ratei dobânzii în următoarele luni.
Dan Bucşa, economist şef la Unicredit Ţiriac Bank, a declarat pentru Reuters: „Există posibilitatea unor viitoare reduceri, de când rata reală a dobânzii (calculată folosind estimările de inflaţie ale BNR) rămâne la 2,75%, prea ridicată pentru actuala situaţie economică. Ţinând cont că cererea externă este aşteptată să încetinească în primul semestru din acest an, este binevenită o creştere a cererii interne prin relaxarea condiţiilor monetare”.
Autorităţile din România încearcă să evite recesiunea prin menţinerea stabilităţii financiare în perioadele dificile. Guvernul a adoptat un buget de austeritate prin care deficitul ar urma să fie redus de la 4,4% din PIB în 2010 la 1,9% din PIB în 2012.
Spre deosebire de Ungaria, România a acceptat necesitatea unor relaţii bune cu FMI şi UE, care i-au acordat o linie de credit tip precautionary de 5 miliarde de euro. Dar planurile guvernului depind de obţinerea unei rate de creştere a PIB-ului de peste 2% în 2012 – o provocare ţinând cont de criza din zona euro, cel mai mare partener comercial şi financiar al României. Deci, în timp ce BNR urmează o politică ce pare adecvată, nu poate face mai mult în privinţa situaţiei agitate în care se află ea însăşi.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.