' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
ÎCCJ a menținut, pe 22 septembrie, condamnarea procurorului Alexandru Mihailiuc la un an de închisoare și o amendă de 80.000 de lei. El a fost condamnat pentru fals intelectual, fals în declarații și uz de fals. Aplicarea pedepsei cu închisoarea a fost amânată pentru doi ani.
La data faptelor, Mihailiuc era procuror-șef al Biroului teritorial Ialomița al DIICOT.
Ce au reținut procurorii
Potrivit rechizitoriului, acesta ar fi determinat trei martori să consemneze informații nereale despre restituirea unor sume de bani ridicate la percheziții.
Totodată, ar fi întocmit trei procese-verbale cu informații care nu corespundeau realității. Documentele au fost ulterior prezentate unei comisii de control.
„Prin rechizitoriul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inculpatul Mihailiuc Alexandru, procuror-șef al Biroului teritorial Ialomița al DIICOT la data săvârșirii faptelor, a fost trimis în judecată pentru că ar fi determinat trei martori să consemneze, în declarațiile date în fața sa în calitate de procuror, împrejurări nereale referitoare la restituirea unor sume de bani ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare. De asemenea, acesta a întocmit trei procese-verbale în care a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului, documentele fiind ulterior prezentate comisiei de control din cadrul structurii centrale”, se arată în comunicatul ÎCCJ.
Procese-verbale antedatate
Instanța a reținut și că unele procese-verbale au fost antedatate pentru a justifica lipsa unor măsuri legale în fața echipei de control. Judecătorii au subliniat că faptele au fost comise în exercitarea funcției de magistrat. Decizia este definitivă. Instanța a dispus și desființarea documentelor falsificate.
„În motivarea soluției, instanța supremă a avut în vedere modalitatea concretă de săvârșire a faptelor și contextul în care acestea au fost comise, inclusiv antedatarea unor procese-verbale în scopul justificării, în fața echipei de control, a omisiunii de a dispune măsurile legale. Instanța a reținut, de asemenea, că faptele au fost săvârșite în exercitarea profesiei de magistrat, împrejurare care le conferă o gravitate sporită”, mai arată ÎCCJ.
