Frica, speranța, ura

Frica de schimbare l-a ales pe Iliescu, mai întâi. Apoi, frica de extremism.

Nevoia de schimbare l-a ales pe Constantinescu.

Speranța l-a făcut președinte pe Băsescu mai întâi. Apoi, manipularea.

Înnoirea speranței l-a ales pe Iohannis Întâiul.

Iohannis al Doilea a fost ales de ură.

Psihologii statului paralel au înțeles iute că după Iohannis Întâiul speranță numai poate fi. Au mobilizat un val de ură anti-PSD, ca pe vremea FSN. Atunci a fost un val mic. Acum, valul a fost tsunamic.

Pentru mine, mărturisesc, a fost o surpriză mare să văd, zi de zi, vreme de trei ani, cât de tare se mobilizează societatea noastră în ură. Probabil la fel ar fi și în Franța dacă Macron ar alimenta, constant, resentimentele. Acolo, ura ce mocnește sub cenușa istoriei e una în contra multiculturalismului.

Noi, altfel pățiți, urâm persoane. Nu știm urî în abstract. Dragnea aproape că s-a oferit de bună voie drept țintă. N-a fost în stare de nici un argument personal, uman, în favoarea sa. S-a apărat doar cu cifre statistice.

Dăncilă a devenit țintă din nimic: că ar fi proastă, zicea propaganda. Conta numai că era pesedistă și că PSD-ul era demonizat ceas de ceas.

Și s-a întors clepsidra: nu Iliescu a luat 66% din voturi, ci Iohannis.

Acum, cine va fi Năstase al lui Iohannis: viitorul prezidențiabil, adică? Știm deja: Bogdan Rareș.

Cine are a fi primarul Capitalei care îl va bate în alegeri? Firea? Depinde de localele din 2020.

Cât va mai fi mobilizat valul de ură? Nu mult. PSD se pregătește să-și aleagă în frunte un iohannist.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.