Geoană: Oare România nu poate să ajungă într-o zonă în care se face altfel politică?

Comitetul Naţional pentru Dezvoltare (CND) a organizat vineri, la Sala Europa, din Casa de Cultură a Studenţilor, municipiul Cluj-Napoca, cea de-a treia dezbatere regională „Dezvoltarea Transilvaniei: oportunităţi şi provocări”.

Acum un an au fost puse bazele Comitetului Naţional pentru Dezvoltare în cadrul unei dezbateri organizate de Mircea Geoană în Senatul României. Comitetul s-a bucurat în tot acest timp de susţinerea reprezentanţilor Băncii Mondiale şi ai Comisiei Europene, reunind în structura sa de conducere nume importante din politică, dar şi din societatea românească. Membru al boardului Comitetului Național pentru Dezvoltare (CND), Mircea Geoană susţine că, după aderarea la UE și NATO, următorul obiectiv al CND este aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).

De altfel, în calitate de președinte al Senatului, Mircea Geoană a trimis o scrisoare către preşedinţie și guvern, cu propunerea ca aderarea ţării noastre la OECD să fie următorul proiect național.

Dând ca exemplu Cehia și Polonia, care au fost declarate oficial țări dezvoltate ce au ieșit și din tranziție, și din statutul de țară emergentă, Geoană a subliniat care este obiectivul CND: România trebuie să atingă statutul de țară dezvoltată! Însă nu oricum, ci prin realizarea unei ținte cuantificabile.

Acest lucru este nu numai posibil, ci şi obligatoriu, pentru că OECD a lansat cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la înființarea organizației, acum câteva săptămâni, un instrument pentru măsurarea calității vieții. CND îşi propune, prin urmare, ca aceşti indici să devină obligații pentru guvern.

„Oare România nu poate, oare nu avem resurse, oare nu putem să ajungem și noi într-un alt club de civilizație, într-o zonă în care se face altfel politică și se fac altfel politici publice și în care există mai multă disciplină și coerență? Este chiar atât de neînchipuit că ne-am disciplina, dacă ne-am folosi resursele coerent și predictibil, dincolo de ciclul politic, dacă am face reguli mai stricte în Parlament și dacă am face ca proiectul atingerii statutului de țară dezvoltată, cât de repede putem, după criterii internaționale, să devină noul proiect național, am reuși să ne atingem ținta?”, a declarat Mircea Geoană.

„În octombrie 2010, Cehia și Polonia au fost declarate oficial țări dezvoltate, au ieșit și din tranziție, și din statutul de țară emergentă. Dacă Polonia a ajuns acolo, înseamnă că România nu poate, că nu avem resurse?”, a mai spus preşedintele Senatului.

Sunt lucruri importante pentru societate care depăşesc, de cele mai multe ori, un ciclu politic, iar acum, după mai bine de zece ani de creștere economică, România nu este mai aproape de convergență cu statele dezvoltate din vestul european. Intrăm într-o spirală generată de împrumuturi majore și lipsa dezvoltării.

„Cu toții am crezut în 2007, când am reușit să aderăm la UE, că România se va dezvolta, că România va recupera decalajele, că România va deveni într-un orizont relativ scurt de timp o țară dezvoltată, o țară prosperă, o țară de succes. Iată că după un deceniu în care am asistat la creșteri economice spectaculoase, cu ritmuri fenomenale de creștere economică, cu o medie de 6,4% de creștere economică, am avut cu toții iluzia, indiferent de partidul politic, că e doar o problemă de timp până când vom reuși să facem ceea ce europenii numesc convergență reală cu media europeană. Dacă mai țineți minte, calculam câți ani mai sunt până când România va ajunge în principalele domenii de dezvoltare socio-economică și de competitivitate să prindă din urmă Europa dezvoltată. Din păcate, dacă ne uităm la acea perioadă de creștere economică, vedem că a fost creștere, dar dezvoltare nu a fost ( …) Observăm că, în pofida creșterii economice, infrastructurile au rămas extrem de precare, iar (…) calitatea politicilor publice și a actului administrației, dar și a politicilor la nivel național sunt în continuare submediocre, dacă nu chiar ilare”, a arătat Micea Geoană.

„A venit recesiunea. Ne-am împrumutat cu 20 și ceva de miliarde de euro, bani de la creditorii noștri instituționali, dar în fiecare zi și în fiecare minut continuăm să ne îndatorăm. S-a ieșit pe piața internațională cu 1,5 miliarde de euro la un preț mai scump totuși decât precedentul împrumut pe eurobonduri. Avem o strategie de împrumut de şapte miliarde de euro pe următorii câțiva ani de zile. Faptul că suntem la sub 40% raportul PIB-ului cu datoria nu înseamnă decât că suntem mai puțini vulnerabili astăzi, dar în ritmul acesta vom fi peste 60% în câțiva ani de zile. Atunci când creștem nu ne dezvoltăm, atunci când ne împrumutăm nu ne dezvoltăm. Întrebarea este ce este de făcut?”, a mai spus președintele Senatului.

Este ştiut faptul că deciziile care se iau în România sunt de multe ori lipsite de coerenţă, de predictibilitate şi, mai ales, de transparenţă.

Mircea Geoană este de părere că parlamentul ar trebui să se implice în ceea ce priveşte schiţa de buget şi nu să fie un simplu spectator, aşa cum se întâmplă de fapt.

„Parlamentul României să fie implicat înainte ca guvernul să trimită schița de buget la Bruxelles, în așa fel încât acesta să aibă o primă lectură, astfel încât să nu mai fim simpu decor. Parlamentul României, în dezbaterea pe buget și nenumăratele rectificări ale acestuia, a devenit un simplu spectator, fără niciun fel de capacitate sau putere reală de a interveni. Nu este în regulă. Parlamentul este locul firesc în care factorul democratic se uită pe calitatea acestor chestiuni”, a declarat Mircea Geoană.

Concret, cum poate CND să remedieze acest neajuns? Prin schimbarea regulii de joc, respectiv, prin transformarea în lege a tot ce reprezintă strategie de dezvoltare, spune preşedintele Senatului.

„De exemplu, în dezbatere publică se află astăzi o altă strategie energetică a României( …)Dacă faci o strategie pe energie a României, asta înseamnă un plan pe 20 de ani, asta înseamnă niște angajamente legate de niște ținte interne și internaționale. Ne propunem ca orice strategie, indiferent că este sectorială sau globală, să fie adoptată prin lege. Și dacă este nevoie să fie modificată strategia respectivă (…) trebuie mers în parlament și modificată legea care a aprobat respectiva strategie, astfel încât cetățenii, oamenii de afaceri, mediul politic să poată şti, cu subiect și predicat, ce s-a schimbat, să fie la curet cu modificările, iar astfel să devenim o țară mai serioasă”, a conchis Mircea Geoană.