Goran Hadzici, ultimul criminal căutat de TPI, a fost arestat

Goran Hadzici, ultimul inculpat de către Tribunalul Penal pentru fosta Iugoslavia, a fost arestat, a anunţat preşedintele Serbiei, Boris Tadici. Hadzici este inculpat pentru rolul său în timpul războiului din Croaţia (1991-1995).

„S-a terminat. Goran Hadzici a fost arestat”, titrează ediţia electronică a celui mai important cotidian croat, Jutarnji List, imediat după ce autorităţile sârbe au anunţat capturarea fostului preşedinte al autoproclamatei Republici Krajina. Croaţia a „plătit” deja pentru crimele din Krajina, prin arestarea generalului Ante Gotrovina, condamnat la 24 de ani de închisoare la Haga.

„Eroii” sau „măcelarii” din Krajina, în funcţie de cine sunt ex-iugoslavii care îi judecă, au pornit din medii similare. Ante Gotovina a fost un croat care a devenit caporal în Legiunea Străină şi apoi interlop în Paris, iar Goran Hadzici a fost magazioner în timpul regimului lui Tito.

Potrivit televiziunii RTS. Hadzici a fost arestat în mănăstirea Krusedol, la o sută de kilometri nord-vest de Belgrad.

Goran Hadzici, în vârstă de 52 de ani, fost preşedinte al Republicii sârbe autoproclamate Krajina, care se întindea pe aproximativ o treime din teritoriul Croaţiei în timpul războiului (1991-1995), este acuzat de crime de război şi crime împotriva umanităţii.

El a dispărut de la domiciliul său la scurt timp după publicarea inculpării sale în iulie 2004 şi nu s-a predat, în pofida apelurilor Guvernului sârb.

El trebuie să răspundă pentru 14 capete de acuzare de crime de război şi crime împotriva umanităţii, pentru implicarea sa presupusă în uciderea a sute de civili croaţi şi deportarea a zeci de mii de croaţi şi alţi cetăţeni non-sârbi de către trupele sârbe, în timpul războiului din Croaţia (1991-1995).

Inculparea sa menţionează într-o manieră specifică responsabilitatea sa în masacrul de la spitalul din Vukovar, în cursul căruia 250 de croaţi şi alţi non-sârbi au fost ucişi.

Hadzici vine să completeze bestiarul creat de presa internaţională, alături de „măcelarul de la Srebreniţa”-Radovan Karadzici şi liderul militar care a ordonat uciderea a mii de musulmani în această enclava-Ratko Mladici.

Arestarea ultimilor doi nu era suficientă pentru ca Serbiei să i se dechidă calea aderării la UE. Este ceea ce a sugerat şeful diplomaţiei franceze, Alain Juppe, vorbind în luna mai în faţa Adunării Naţionale. Belgradul mai trebuia să-l captureze şi pe Goran Hadzici pentru a putea deschide negocierile de aderare. Acum, Serbia poate spera la primirea statutului de candidată la aderare, în luna decembrie.

Calendarul este foarte important. Potrivit publicaţiei Vecernje Novosti, coaliţia aflată la guvernare la Belgrad ar putea alege luna aprilie a anului viitor pentru a organiza alegerile pentru parlamentul de la Belgrad şi adunărilor regionale, în timp ce opoziţia îşi doreşte o dată mai timpurie.

Naţionaliştii pot recâştiga Serbia

Arestarea lui Karadzici, Mladici şi Hadzici, personaje care păreau de negăsit şi de neatins, a erodat capitalul electoral al partidelor prooccidentale aflate la putere. Potrivit unui sondaj publicat la începutul acestei luni, partidul care ar câştiga alegerile, cu 33% din voturi este Partidul Progresist Sârb, condus de naţionalistul Tomislav Nikolici. Ar urma Partidul Democrat aflat acum la guvernare, cu 29%. În parlament ar mai intra doar Partidul Radical (al cărui preşedinte este anchetat la Haga pentru presupuse crime de război) şi Partidul Democrat din Serbia, ambele de orientare naţionalistă. Partenerii din actuala coaliţie de guvernare nu ar intra în parlament.

Doar alegerile prezidenţiale ar putea menţine orientarea proeuropeană, aici Boris Tadici având şanse mai mari decât rivalul Tomisalv Nikolici.

Rezultatele de mai sus se reflecta şi în opţiunea sârbilor privind aderarea la NATO-67% ar vota împotriva. Cât priveşte aderarea la UE, aceasta este preferată de 56% din populaţie.

În acest context, mesajele şi actiunile Bruxelles-ului pot conta mult în ecuaţiile electorale. „Este un alt pas înainte al Serbiei către implinirea perspectivei europene, dar şi pentru justiţia internaţională”, se arată într-un comunicat comun al preşedintelui Comisiei Europene şi al preşedintelui Consiliului European.

Croaţia-cale bătută către UE

Cât priveşta Croaţia, a cărei istorie recentă rămâne pătată de crimele comise în aceeaşi Krajina, ţara va adera la UE în 2013. Paşi importanţi către aderare au fost făcuţi după moartea preşedintelui naţionalist Franjo Tudjman, arestarea generalului Ante Gotovina, dar şi a fostului premier Ivo Sanader, acuzat de corupţie.

Gotovina, privit ca erou naţional în Croaţia, a fost găsit vinovat în nouă cazuri de crime de război, printre care crimă, tratamente inumane şi deportare forţată. Alături de Gotovina a fost condamnat la 18 ani de închisoare şi generalul Mladen Markac. Cei doi şi-au susţinut nevinovăţia de la începutul procesului, în 2005.

În banca acuzaţilor ar fi trebuit să se mai afle şi fostul preşedinte Franjo Tudjman, ministrul croat al Apărării din acea perioadă şi doi şefi de stat major, scria presa occidentală la începutul procesului, însă aceştia muriseră între timp.