Greșeala recalculării pensiilor, plătită de cetățeni. Peste 574.000 de oameni ar putea da banii înapoi

Primul pas, reverificarea dosarelor

Doina Pârcălabu a explicat că, înainte de orice altă măsură, CNPP trebuie să reia verificarea tuturor dosarelor de pensie, iar o parte dintre acestea nu pot fi controlate decât manual, pentru ca erorile să fie identificate cu exactitate.

Diferența de bani

Situația pensionarilor cărora li s-au plătit sume mai mici decât cele prevăzute de lege se rezolvă relativ ușor, prin virarea diferenței datorate, a precizat fosta șefă a CNPP. Complicațiile apar în cazul celor care au încasat bani în plus, unde recuperarea sumelor s-ar putea face prin executare silită, realizată de ANAF.

„În cazul pensiilor care au fost calculate mai mici decât prevedea legea, atunci trebuiesc acordate drepturile, diferențele. Și aici procesul este unul mult mai complicat, pentru că trebuie să te întorci înapoi la momentul la care legea a produs efect și să ajungi până în momentul în care tu calculezi diferența care trebuie acordată. Iar complicația și mai mare este în situația în care trebuie să recuperezi sumele acordate mai mult decât prevedea legea și atunci trebuie să te raportezi la Codul Fiscal și să mergi pe prevederile din Codul Fiscal”, a explicat Doina Pârcălabu, potrivit antena3.ro.

Poprire pe o treime din pensie

Potrivit Curții de Conturi, 574.060 de pensionari au primit un punctaj anual superior celui la care aveau dreptul conform legii, iar aceștia riscă poprirea unei treimi din pensie pentru recuperarea sumelor. Procedura de recuperare este, potrivit fostei șefe a CNPP, mult mai anevoioasă decât cea de plată a diferențelor restante.

„Complicația mai mare este atunci când trebuie să recuperezi, pentru că nu pot să reții mai mult decât de o treime din veniturile pe care le are persoana și atunci trebuie să urmărești lună de lună cât mai ai de recuperat”, a explicat Doina Pârcălabu.

Un termen greu de respectat

CNPP are la dispoziție timp până la finalul acestui an pentru a corecta greșelile, iar actualul președinte al instituției susține că o parte dintre ele au fost deja remediate. Fosta șefă a Casei de Pensii se arată însă sceptică în privința respectării acestui termen, dacă amploarea erorilor este cea estimată de Curtea de Conturi.

Erori care nu pot fi reparate automat

Nu toate greșelile pot fi însă remediate prin sistemul informatic. Pârcălabu a arătat că unele dintre ele provin din modul în care au fost introduse datele de către cei aproximativ 1.000 de angajați pe durată determinată care s-au ocupat de evaluarea dosarelor, etapă premergătoare recalculării.

„(…)datele acelea care au fost preluate de oameni, de cei 1.000 de angajați pe durată determinată care s-au ocupat cu procesul de evaluare. Știm că procesul de recalculare a fost precedat de acel proces de evaluare a dosarelor care avea ca și obiectiv preluarea numărului total de puncte din deciziile de pensii, informații care nu se găseau în bazele de date ale sistemului informatic și care erau necesare conform noii legi.

Și atunci trebuie mers la dosar și de văzut unde s-a preluat greșit. Pentru că legea spune în determinarea stagiului de cotizare pentru care față de care se calculează punctele de stabilitate se pleacă de la stagiul de cotizare de la prima decizie de pensionare și numărul total de puncte de la ultima decizie de pensionare. Și atunci aici cred că s-au produs erorile prin preluarea manuală a informațiilor, pe de o parte, iar în erorile datorate sistemului informatic alea se pot rezolva mult mai ușor”, a explicat ea.

Auditul Curții de Conturi

Auditul Curții de Conturi s-a desfășurat între 18 august 2025 și 27 februarie 2026 și a analizat modul în care a fost aplicată, în anul 2024, Legea nr. 360/2023 privind recalcularea pensiilor.
Concluzia inspectorilor este că procesul a fost, în anumite situații, eronat, existând suspiciuni de greșeli de calcul, atât în plus, cât și în minus, la peste două milioane de pensii, cauza principală fiind sistemul informatic folosit de CNPP, care, potrivit sursei citate, „nu funcționează în parametrii optimi”.

„Datele existente anterior recalculării nu au fost preluate în totalitate, astfel că recalcularea nu s-a realizat în toate cazurile prin înmulţirea numărului total de puncte realizat în raport cu stagiul de cotizare în sistemul public de pensii (valabil la data de 31.08.2024) cu valoarea punctului de referinţă prevăzută la art. 84 din lege (81 lei).

În privința punctelor de stabilitate, cauza principală care a condus la denaturarea drepturilor de pensie a fost incapacitatea sistemului informatic de a delimita stagiul de cotizare contributiv utilizat la deschiderea dreptului de pensie și stagiul de cotizare contributiv avut în vedere la acordarea punctelor de stabilitate, prin excluderea de la calculul acestuia din urmă a unor perioade, cum ar fi stagiile de cotizare în condiții deosebite/speciale de muncă”, se arată în raport.

Sume supraevaluate și subevaluate

Verificând datele la nivelul întregii populații vizate de recalculare, Curtea de Conturi spune că bugetul a fost supraîncărcat cu peste 71 de milioane de lei, din cauza punctajelor umflate acordate unor pensionari, în timp ce alți beneficiari, cărora li s-au atribuit punctaje sub nivelul legal, au fost păgubiți cu peste 230 de milioane de lei.

Astfel, punctajele au fost acordate greșit, fiind acordate în plus față de cel cuvenit conform legislaţiei în vigoare pentru un număr de 574.060 cazuri și în minus pentru un număr de 2.211.060 beneficiari.

Din verificările efectuate rezultă că unele case teritoriale de pensii au greșit și în sens invers, acordând sume mai mici decât cele legale. „Dintre acestea, a fost selectat un eșantion ce cuprinde un număr de 22 cazuri pentru care s-au efectuat plăți în sumă de 77.148 lei.

Din efectuarea testelor de detaliu asupra elementelor din eșantionul selectat s-a constatat că unele case teritoriale de pensii au preluat, în mod eronat, un punctaj mai mic decât cel cuvenit conform legislaţiei în vigoare, fiind astfel identificat un număr de 9 cazuri în care s-au acordat drepturi de pensie pentru limită de vârstă în cuantum mai mic cu 2.147 lei decât s-ar fi cuvenit”, se precizează în raport.

Președintele CNPP contestă cifrele Curții de Conturi

După publicarea raportului, actualul șef al Casei Naționale de Pensii a reacționat dur, cerând date concrete în locul unor estimări statistice. Nicolae Giugea a susținut că autoritatea de audit nu ar fi avut timpul necesar pentru a verifica un volum atât de mare de dosare și a acuzat aruncarea unei umbre nemeritate asupra angajaților instituției.