Guantanamo-România, cursă secretă operată de CIA în 2004

Vicepreşedintele companiei americane care a achiziţionat FC Liverpool a închiriat CIA un avion folosit probabil pentru extrădări excepţionale, iar un raport al grupului Reprieve face legătura între un zbor către România şi răpirea unor agenţi al-Qaida, relatează Mail on Sunday în ediţia online, potrivit Mediafax. Informaţia apare la o lună după ce Consiliul Europei a cerut României reluarea anchetei în cazul inchisorilor secrete.

Potrivit raportului organizaţiei pentru drepturile omului Reprieve, avionul ar fi fost folosit pentru cel puţin două extrădări extraordinare. Documentul face legătura între două zboruri – de la Guantanamo către Maroc, în data de 27 martie 2004, şi de la Guantanamo către România şi Maroc, în 12 aprilie 2004 – şi răpirea agenţilor al-Qaida Abd al Rahim al-Nashiri, Abu Zubaydah, Ramzi bin al-Shibh şi Mustafa al-Hawsawi. Cei patru suspecţi au fost transferaţi de la centrul de detenţie de la Guantanamo Bay către închisori din străinătate în martie şi aprilie 2004.

Avionul îi aparţine lui Phillip Morse, în vârstă de 69 de ani, vicepreşedinte al New England Sports Venture (NESV), care a achiziţionat vineri clubul de fotbal britanic pentru suma de 300 de milioane de lire sterline (aproximativ 340 de milioane de euro). Conform investigaţiei citate de Mail on Sunday, avionul a fost închiriat de CIA între 2002 şi 2005, în schimbul unor sume de ordinul milioanelor de lire.

Aparatul de tip Gulfstream IV cu 19 locuri, cu numărul de înregistrare N85VM, a efectuat un zbor între Washington şi baza Ramstein în februarie 2003. În ziua răpirii lui Omar, la 17 februarie, aparatul a decolat de la Ramstein şi a aterizat la Cairo, în ziua următoare plecând către Washington.

Avionul a mai aterizat la Kabul, Rabat, Tripoli sau Baku, iar după schimbarea datelor de înregistrare în decembrie 2004 a mai efectuat cel puţin 51 de zboruri la Guantanamo.

Morse a confirmat că a închiriat avionul Agenţiei Centrale de Informaţii, dar a precizat că a renunţat la aceasta după ce a aflat despre extrădarea lui Omar, la începutul anului 2005.

În septembrie, Consiliul Europei a cerut României continuarea anchetei vizând posibilele închisori CIA din Bucureşti, pentru că de la data încheierii acesteia, în 2008, au apărut informaţii noi, publicate în presă. Comisia de anchetă a Senatului şi-a încheiat raportul în 2008, concluzionând că în România nu au existat închisori secrete ale CIA, însă „New York Times” a publicat în august 2009 informaţia că o asemenea închisoare s-a aflat într-o clădire renovată, pe o stradă intens circulată din Bucureşti. O altă închisoare s-ar fi aflat la periferia unui oraş din fosta URSS. Imobilele erau amenajate în aşa fel încât detinuţii, suspecţi de terorism, să nu-şi poată da seama unde se află. Informaţii similare au fost publicate de „Washington Post” în 2005. Raportor elveţian al Consiliului Europei, Dick Marty, primul care a susţinut că România a găzduit închisori ale CIA, a declarat, în 2009, că România şi Polonia sunt „găuri negre” în afacerea închisorilor secrete.