La finalul lunii februarie, prețul petrolului tranzacționat la Londra și în Texas a scăzut sub nivelul din urmă cu exact un an. La fel s-a întâmplat și cu prețul gazelor naturale, al aluminiului, cuprului, oțelului, porumbului, grâului și cu prețul transportului oceanic. Indexul Lanțurilor de Aprovizionare (care arată variația prețurilor pentru transportul aerian și maritim) publicat de Morgan Syanley în luna februarie a scăzut la nivelurile din septembrie 2022.
Având în vedere datele de mai sus, inflația ar fi trebuit să scadă la nivelul de 2% în acest moment, scrie economistul Daniel Lacalle. Însă Indicele Prețurilor de Consum din SUA arată că inflația crește. Concluzia economistului este că această inflație nu este una alimentată de prețuri, ci are origini monetare.
Guvernele nu mai pot da vina pe războiul lui Putin și pe așa-zisele perturbări pe lanțurile de aprovizionare. Prețurile cresc la unison din cauza unui singur lucru – tiparnița de dolari. Dacă prețul unui bun creste din motive exogene, iar cantitatea de bani rămâne aceeași, atunci celelalte prețuri nu cresc. Presiunea inflaționistă este demonstrată de creșterea cu 4,5% a Indexului Cheltuielilor Personale, cu toate că prețul la majoritatea materiilor prime este mai mic acum decât în urmă cu un an.
”Inflația se acumulează, iar guvernele ne spun ce succes mare va fi să reducem inflația de la 8% la 5%, în 2024. Nu. Va fi o distrugere a peste 20% din puterea de cumpărare a cetățenilor față de perioada cu inflație mare”, scrie Lacalle.
”Pentru a reduce inflația nu este suficientă doar creșterea dobânzii. Trebuie redusă și cantitatea totală de bani care circulă în economie. În Statele Unite, creșterea volumului de bani a rămas zero, chiar cu o mică reducere în decembrie 2022. Însă în cazul Băncii Centrale Europene s-a înregistrat o creștere de 4,1%, ceea ce este foarte mult în comparație cu creșterea foarte timidă a PIB-ului zonei euro și foarte mult în comparație cu estimările pentru 2023.
Două studii publicate de Banca Reglementelor Internaționale arată că principalul vinovat pentru inflație este creșterea masei monetare.
Scuza războiului din Ucraina și a perturbărilor de pe lanțurile de aprovizionare a dispărut, dar inflația rămâne foarte ridicată. Mulți jucători de pe piață vor o reducere a dobânzilor și vor și mai multă masă monetară, pentru a obține profituri mai mari. Dacă se întâmpla asta și dacă guvernele majorează cheltuielile publice (ceea ce înseamnă un consum mai mare de unități monetare prin deficit și îndatorare), este foarte puțin probabil ca inflația să scadă.
Cetățenii suferă din cauza presiunii inflaționiste, pentru că puterea de cumpărare a salariilor scade, în timp ce costul vieții și prețul educației, săntății, chiriilor și al bunurilor esențiale cresc mult mai repede decât o sugerează Indexul Prețurilor de Consum.
Suntem cu toții mai săraci, iar amintitul index al prețurilor de consum arată că puterea de cumpărare este distrusă încetul cu încetul. Cineva va inventa alte motive pentru a justifica inflația și pentru a ocoli singurul lucru care face ca prețurile să crească toate în același timp – tipărirea de bancnote într-o cantitate mai mare decât cererea”, scrie Daniel Lacalle.
Ei, acum a venit nota de plată pentru politicile din pandemie. Orice pandemie care reduce producția doi ani la rind, va avea efecte inflaționiste grave.
De aceea, teoriile conspiraționiste cu Oculta care ar vrea să distrugă lumea nu merg deloc: Oculta aia ar fi poate în stare să omoare juma’ de planetă, dar nu se va atinge niciodată de valoarea bănos, care trebuie sa ramînă constantă. Războiul lui Putin e un mizilic: nu sint afectate decit Ucraina, Rusia și UE, dar războiul virusului a creat un dezechilibru major între cerere și ofertă, și a redus mult economia mondială.
Trebuia să fii timpit să nu îți dai seama că, după doi ani de constringeri medicale și reduceri drastice de activitate, economia țărilor afectate nu ar fi fost lovita de criză inflaționistă.
Dar va trece, și chiar și mai repede decit cea din 2008-2014.