Guvernul Băsescu-Boc ne provoacă degeaba la revoltă

Cât de rău o duce preşedintele României (ales până în 2014), dacă nu-l mai vedem la televizor cum se distrează la mare, „cu paharul lângă el”, înconjurat de ţigani care-i cântă în strună, dansând cu soţia, măcar la „Cireşica”. Suferă sărmanul Traian Băsescu că a dus de râpă nu numai România, ci şi copilul lui de suflet PD(L), de fapt. De când a preluat şi conducerea guvernului, a înţeles singur cât de incompetent e în tot ce face (dar e bun de gură în continuare, ăsta e norocul lui; până o să i se înfunde şi pe acest plan şi se va trezi suspendat de Parlament, nu se poate să n-o păţească; ultima poveste, că el a luat-o cu succes înaintea Greciei cu măsurile de austeritate, e deja pe punctul să se transforme într-o dramă, românii având în continuare salariul mediu de 400 de euro, pe când grecii au salariul mediu cel puţin dublu, dacă nu şi 1.200 de euro, după ce au luat măsuri dure de austeritate). Trebuie să le intre bine în cap românilor că Băsescu e principalul vinovat pentru sărăcirea programată (sfătuit de acelaşi FMI, care le-a lăsat grecilor salariul mediu triplu decât al românilor, în condiţiile în care Grecia e falimentată), pentru cei 15-25 la sută tăiaţi din salarii (dacă nu şi 60 la sută tăiaţi, după scoaterea sporurilor), pentru TVA de 24 la sută, pentru suprataxe şi pensii micşorate sau impozitate.

Disperarea guvernului Băsescu-Boc de a scoate bani din piatră seacă (venind vremea returnării împrumutului de 20 de miliarde de euro, de care s-a ales praful) e dată de gol şi de tăierea anunţată a alocaţiilor lunare ale celor cu certificat de revoluţionar, care au ieşit în stradă şi n-au murit sau n-au fost răniţi. O prostie conspiraţionistă, fiindcă românii umiliţi de actualul guvern Băsescu-Boc atât aşteaptă, o scânteie, să se revolte. Şi scânteia asta ar putea veni de la huliţii revoluţionari, care ne-au adus pe cap, în posturile-cheie ale României, în ultimii 21 de ani, numai capitalişti hoţi vopsiţi, compromişi de comunism. Personal, am participat „pe linia întâi la Revoluţie” şi am refuzat certificatul de revoluţionar (şi toate avantajele acordate prin lege), nu am de gând să le iau apărarea tuturor şmecherilor care au format asociaţii de revoluţionari şi au sărutat papucii celor de la putere, din 1990 încoace. Dar aceşti revoluţionari (verificaţi la sânge, dacă sunt sau nu revoluţionari autentici, de aceeaşi putere de azi, împuţinându-i) sunt în majoritate români de rând, care n-au alt venit decât alocaţia de revoluţionar; dacă li se ia, îşi pot da foc liniştiţi în pieţele centrale ale oraşelor-martir. Ei nu sunt profitori postcomunişti, cum li se spune, ci sunt merituoşii legali ai Revoluţiei. De ce are nevoie acest regim de noi sacrificii cu putere simbolică? Fiindcă totul trebuie făcut praf? Profitori sunt toţi cei ce servesc acest regim Băsescu iresponsabil, inclusiv intelectualitatea care stă în genunchi în faţa puternicilor zilei, trecători. Sigur, nu are nici o importanţă dacă e comasat „institutul lui Iliescu, de cercetare a Revoluţiei” cu institutul de cercetare al lui Băsescu-Tismăneanu. Dar a lăsa fără alocaţie revoluţionari oneşti, care n-au altă sursă de venit, e o provocare la o declanşare a unei noi revoluţii (fie şi una în genul mişcării Republicii de la Ploieşti, din august 1870)? Şi e degeaba.

E acum pe tapet atragerea fondurilor europene, care pur şi simplu, dacă ar fi atrase, ar rezolva problemele României. N-am să uit că o temă electorală tranşantă de la fostele alegeri parlamentare a fost legată de neatragerea acestor fonduri de către vechii guvernanţi, consideraţi nişte nătărăi de rea-credinţă, care au vrut răul românilor. Stupefiant, azi aflăm oficial (după doi ani şi jumătate de când PDL a câştigat alegerile cu acest discurs demagogic) că pur şi simplu guvernul Băsescu-Boc n-a atras… nici 4 la sută din fondurile alocate de Uniunea Europeană! Şi că plătim (cotizaţii) mai mult la UE, de patru ani, decât primim. Nici 4 la sută din fondurile alocate de UE atrase, deşi n-avem bani şi suntem în criză. E ceva de domeniul fantasticului ce se întâmplă, aceşti bani se pierd în 2013 dacă nu sunt atraşi. Cum putem fi un popor (cu toţi cei ce-l reprezintă azi la conducerea ţării) atât de încuiat? Din decembrie 2008 e menţinut în funcţie unul dovedit a fi cel mai prost premier de care-şi amintesc românii. E prea de tot, cel ce-l perpetuează la Palatul Victoria, Băsescu, ameninţă actualii miniştri cu schimbarea, fiindcă n-au atras fonduri europene – dar nu că-l dă jos pe Boc. De ce? Numai fiindcă o schimbare a lui Boc ar aduce noul guvern remaniat în faţa Parlamentului, unde ar putea fi pusă sub semnul întrebării validarea lui. Fiindcă s-au săturat şi parlamentarii PDL să vadă ţara la picioarele groparului Băsescu şi pe PDL în sicriu, fără noroc la alegerile locale şi parlamentare de anul viitor. Singura şansă ar fi să dea jos guvernul Băsescu-Boc şi să fie invitată USL să preia guvernarea, să se compromită până la alegeri şi electoratul să mai uite de guvernarea catastrofală a actualei coaliţii.