Guvernul României și FMI, două imagini diametral opuse

O echipă a Fondului Monetar Internațional a încheiat vizita în țara noastră iar la finalul acesteia a emis un comunicat prin care critică politicile economice luate de Guvernul PSD-ALDE, insistând pe dezechilibrele macroeconomice. În schimb, autoritățile române, prin Ministerul de Finanțe, susțin că sinteza concluziilor comitetului director al FMI a evidențiat îmbunătățirea stării economiei, rata scăzută a șomajului și îmbunătățirea sectorului financiar. Avem două puncte de vedere total diferite. Conform FMI, dezechilibrele macroeconomice s-au adâncit, pe fondul creșterii veniturilor cetățenilor spre media europeană și a creșterii economice bazate pe consum. Creșterea economică s-a realizat pe consum, cu prețul creșterii deficitelor gemene, fiscal și de cont curent, evoluție diametral opusă grupului de state noi membre ale UE din care facem parte. Inflația s-a reaprins subminând competitivitatea, investițiile au scăzut atât în mediul public, cât și în cel privat.În cazul unei scăderi economice, cei mai loviți vor fi cei săraci și pensionarii. Cei de la FMI spun că primul pas pentru consolidarea fiscală ar fi atingerea unei ținte a deficitului bugetar de 2,75% în acest an, estimând că aceasta ar însemna ”măsuri suplimentare de 0,9% din PIB”. Dacă nu va fi schimbat cursul politicilor, progresele în privința convergenței (creșterea standardului de viață spre media europeană) ar putea regresa, afectând veniturile pensionarilor și ale celor cu venituri mici, arată instituția internațională.

Totodată, FMI atrage atenția că investițiile publice și private au fost pe un trend descendent în ultimii ani, ceea ce afectează perspectivele de creștere pe termen lung. În plus, legea pensiilor, aflată în prezent în dezbatere parlamentară, ar aduce o cheltuială suplimentară de aproape 4% din PIB, ceea ce ar pune o presiune mare pe finanțele guvernamentale și o mare povară pentru tânăra generație, potrivit FMI. Oficialii Fondului recomandă Guvernului Dăncilă să caute și alte surse de finanțare, precum fondurile europene, nu doar cele prin parteneriat public-privat. FMI a criticat și OUG 114, arătând că unele prevederi ”pot crea distorsiuni care frânează investițiile sau alocarea eficientă a resurselor”.

În schimb, Ministerul de Finanțe, condus de Eugen Orlando Teodorovici, spune că sinteza concluziilor comitetului director al FMI a evidențiat îmbunătățirea stării economiei, rata scăzută a șomajului și îmbunătățirea sectorului financiar. România beneficiază de o creștere economică robustă, de creșterea numărului de noi locuri de muncă și de o datorie publică scăzută. „Măsurile economice adoptate de Guvernul României au continuat să fie principalul motor al creșterii economice, astfel că puterea de cumpărare a populației măsurată prin câștigul salarial real a înregistrat un ritm aproape dublu de creștere față de cel din perioada similară a anului trecut, atingând un nivel de 12,4%. În calitate de ministru de finanțe voi continua să sprijin investițiile publice și private prin măsuri legislative, facilități fiscale și finanțare adecvată. În același timp, este esențial să asigurăm continuarea implementării reformelor începute și consolidarea infrastructurii naționale.”, a declarat Teodorovici.

Inflația de bază, din care se exclud prețurile cu volatilitate ridicată și cele la tutun și alcool, a înregistrat o dinamică generală moderată și stabilă. În același timp, condițiile climatice nefavorabile, care a cauzat o producție internă redusă la unele categorii de legume, precum și creșterea prețului barilului de petrol, sunt principalii determinanți care au influențat negativ inflația. În ciuda avansului inflației, puterea de cumpărare a populației, măsurată prin câștigul salarial real, a avut o creștere robustă aproape dublă (12,4%), față de cel din perioada similară a anului trecut.

Scenariul boom–bust este inadecvat evoluțiilor economice actuale, moderate în ceea ce privește contul curent. De asemenea, datoria consolidată a sectorului privat s-a redus semnificativ, de la 64% din PIB în 2008, la 48% în 2018.

Declinul balanței comerciale s-a produs într-o bună măsură și pe fondul componentei bunuri de capital. Acesta poate constitui un fenomen pozitiv, în condițiile în care transferul de tehnologie din exterior poate susține avansul exporturilor și contribui la creșterea productivității pe termen lung. În prezent, la nivelul trimestrului 1, deficitul de cont curent este acoperit în proporție de 150% de intrări de capitaluri negeneratoare de datorie externă (investiții străine directe și transferuri de fonduri europene destinate investițiilor). Continuarea îmbunătățirii absorbției fondurilor europene pentru proiectele publice va genera o ajustare pozitivă a acestuia în perioada următoare.

Conform Articolului IV din Statutul FMI, anual sunt evaluate politicile economice și financiare ale tuturor membrilor pentru a urmări creșterea economică și stabilitatea rezonabilă a prețurilor. În acest context s-au derulat consultări bilaterale între reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice și cei ai FMI, iar rezultatul acestor analize au un caracter de recomandare.