Guvernul Slovaciei, mai român decât guvernul Boc

Lectura Preambulului şi a două articole ale noii Constituţii a Ungariei este suficientă pentru a remarca premisele unei potenţiale unificări a „naţiunii ungare”. Cetăţenie şi drept de vot pentru etnicii maghiari din statele vecine Ungariei, drepturi colective şi instituţii proprii, dreptul acestora de a fi „apăraţi de Ungaria”, de a beneficia de asistenţa socială a statului ungar. Toate acestea sunt prevăzute de noua Constituţie, cu sfidarea legislaţiei internaţionale de după 1945 şi a suveranităţii statelor vecine.

Comisia de la Veneţia remarcat deja a aceste potentiale ameninţări. Guvernul Slovaciei face acelaşi lucru într-o „Analiză a articolelor problematice din legea fundamentala a Ungariei”.

Preşedintele României şi Ministerul de Externe, atât de aprigi susţinători ai cauzei Serbiei în Kosovo, tac când vine vorba despre o constituţie care va obliga întreaga naţiune ungară să sprijine crearea de instituţii proprii în aşa-zisul Tinut Secuiesc şi nu numai. Neşiinţa şi incompetenţa nu mai pot justifica tăcerea, atunci când această constituţie ungară este dezbătută de OSCE şi de guvernul unui stat UE. Rămân teama pierderii unor voturi ale UDMR sau raţiuni care nu pot fi decât obscure.

Articolul D din noua constituţie spune: „Având în vedere că există o singură naţiune ungară care trebuie să fie unită, Ungaria îşi asuma responsabilitatea pentru soarta maghiarilor de dincolo de frontierele sale, va încuraja supravieţuirea şi dezvoltarea comunităţilor acestora; va sprijini eforturile lor de păstrare a identităţii ungare, de afirmare a drepturilor lor individuale şi colective, de creare a instituţiilor proprii ale comunitatilor şi prosperitatea în locurile lor natale şi va promova cooperarea între aceştia, precum şi cu Ungaria”.

Unificarea naţiunii ungare şi încălcarea legislaţiei internaţionale postbelice

Guvernul slovac sesizează că în constitutia în vigoare, Ungaria „se simte” responsabilă pentru maghiarii de peste graniţe, însă în noua lege fudamentală, Budapesta îşi „asumă” această responsabilitate.

„Redactarea Articolului D nu corespunde legislaţiei internationale, potrivit căreia responsabilitatea pentru membrii unei minorităţi naţionale revine statului de care acele persoane aparţin”, arată analiza guvernului slovac. Aşa prevede legislaţia internaţională de după Al Doilea Război Mondial: Actul Final de la Helsinki, Convenţia Europeană pentru Protecţia Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, Delaraţia ONU asupra Minorităţilor, Convenţia Internaţională ONU privind Drepturile Civile şi Politice şi Documentul CSCE (actualul OSCE) de la Copenhaga.

„Ungaria îşi declara în mod clar sprijinul pentru ideea unei naţiuni ungare unite, formată din toţi ungurii (indiferent de cetăţenia lor). Articolul creează impresia că legea fundamentală sprijină ideea unificării naţiunii ungare formată şi din ungurii care trăiesc în afara graniţelor. O asemenea idee poate duce la tensiuni permanente cu ţările vecine, dacă acest concept este aplicat în sfera cetăţeniei şi a drepturilor electorale”, arată analiza slovacă.

Ungaria inventează drepturile colective pentru minorităţi

Constituţia ungară urmăreşte un concept al drepturilor colective pentru minorităţi, iar guvernul slovac arată că „nu există norme internaţionale care să stipuleze acest drept şi există un larg consens internaţional în această privinţă”. Protecţia minorităţilor naţionale se bazează pe principiul caracterului individual al drepturilor omului.

Mai mult, în opinia despre Constituţia Ungariei, Comisia de la Veneţia arată că textul Convenţiei-Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Nationale „nu prevede drepturi colective pentru minorităţile naţionale”. Aceasta nu înseamnă că Ungaria nu poate oferi asemenea drepturi minorităţilor sale, însă nu poate hotărî ca minoritatea ungară din alte state să se bucure de asemenea drepturi, spune Comisia de la Veneţia.

Sfidarea statelor vecine prin sprijinirea autoguvernării comunităţilor maghiare

În Ungaria se va institui obligaţia constituţională de a sprijini eforturile de creare a unor instituţii proprii ale maghiarilor din alte state. „Crearea unor asemenea instituţii proprii ţine numai şi numai de responsabilitatea statului pe teritoriul căruia se află aceste comunităţi, iar preşedintele Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei a arătat că, dacă guvernările locale sunt un standard general acceptat, competenţele acestora sunt stabilite de legea ţării respective”, arată analiza slovacă.

Drept la vot, educaţie şi asistenţă socială pe criterii etnice

Un alt articol controversat al Constituţiei este cel care acorda dreptul la cetăţenie pe criterii etnice pentru minoritarii maghiari din statele vecine, violând principiul legăturilor de existenţă, interese şi sentimente între persoana respectivă şi statul care îi acordă cetăţenia.

În acest context, prevederea că „Ungaria îşi va apăra cetăţenii” poate avea implicaţii grave. Budapesta poate intra în conflicte diplomatice perpetue cu statele vecine.

Aceeaşi Constituţie stabileşte dreptul cetăţenilor ungari la educaţia primară şi secundară şi securitate sociala (materniate, boală, dizabilităţi, sprijin pentru văduve, orfani şi şomeri). Aceste prevederi nu se limitează la cetăţenii care se află sub jurisdicţia ungară.

„Nu este clar cumUngaria îşi doreşte să garanteze aceste drepturi pentru cetăţenii săi, pentru că aceasta ar însemna o imixtiune clară în jurisdicţia altor state”, arată documentul guvernului slovac.

Prevederea de mai sus vine în contradicţie cu textul aceleiaşi constituţii, care, într-un alt articol, stabileşte că obligaţia de a apăra ţara şi cea de protecţie civilă revine doar cetăţenilor ungari cu rezidenţă în Ungaria.

Guvernul slovac care a realizat aceasta analiză nu este unul nationalist, ci unul în care omologul Elenei Udrea este ungurul Zsolt Simon, din partidul Most-Hid (Puntea) al minoritarilor maghiari. Guvernul este condus de creştin-democrata Iveta Radicova, al cărei partid face parte din Partidul Popular European, ca şi PDL-ul lui Emil Boc.

Minoritatea maghiară din Slovacia numără 500.000 de persoane (10% din populaţie). Slovacia a făcut parte pentru nouă secole din Regatul Ungariei, iar capitala Bratislava (Pozsony) a fost şi capitala regatului ungar pentru circa 250 de ani.